Președintele Vladimir Putin a sosit în Crimeea, în prima sa vizită după anexarea peninsulei, în luna martie. Putin a ținut un discurs în fața marinarilor din Sevastopol, acolo unde se află staționată flota rusă de la Marea Neagră.
„Anul 2014 va rămâne în anale ca anul în care popoarele ce trăiesc aici au decis cu fermitate să fie cu Rusia, confirmându-şi loialitatea faţă de adevărul istoric şi memoria strămoşilor noştri”, a declarat Putin în cadrul ceremoniilor de celebrare a victoriei din 1945 asupra naziştilor.
Însoţit de ministrul Apărării, Serghei Şoigu, preşedintele Vladimir Putin a trecut succesiv prin faţa a zeci de nave militare ruse, felicitând echipajele, potrivit imaginilor transmise de posturile de televiziune ruse.
„Tovarăşi, vă felicit pentru cea de-a 69-a aniversare a victoriei în marele război patriotic”, a spus Putin în faţa fiecărei nave.
Ultima navă a fost crucişătorul Moskva, nava-amiral a Flotei ruse la Marea Neagră. ITAR-TASS a anunțat că la parada organizată în Crimeea urmau să participe nu mai puțin de 70 de avioane militare, o premieră în istoria celebrărilor legate de 9 Mai în Crimeea.
Regimul pro-occidental de la Kiev a protestat față de vizita lui Putin. ”Asemenea provocare este încă o confirmare că Rusia contribuie deliberat la o nouă escaladare în relațiile ruso-ucrainene”, se arată într-un comunicat al Ministerului de Externe de la Kiev.
Cancelarul german Angela Merkel a declarat că ar fi păcat dacă Putin ar folosi ziua de 9 Mai pentru a vizita Crimeea. Și secretarul general NATO, danezul Anders Fogh Rasmussen a criticat vizita lui Putin în Crimeea. ”Cred că o vizită în Crimeea nu este potrivită”, a spus Rasmussen, care se află în vizită în capitala Estoniei, Tallinn.
În timp ce Putin se îndrepta spre Crimeea, la câteva sute de kilometri distanță, în portul ucrainean Mariupol, s-au înregistrat opt morți și mai mulți răniți, în urma confruntărilor dintre pro-rușii înarmați și trupele guvernamentale ucrainene. Acestea din urmă au folosit artileria grea în încercarea de a ocupa sediul miliției din oraș, ocupat de militanții pro-ruși în cursul zilei de joi. În clădirea respectivă se afla un adevărat arsenal, motiv pentru care luptele din Mariupol s-au prelungit și au devenit sângeroase. Mariupol este orașul în care au loc cele mai importante confruntări armate din Ucraina, în noaptea de miercuri înregistrându-se aici cinci victime.
Mariupol se află în regiunea Donețk, unde, la fel ca și în regiunea Lugansk, tabăra pro-rusă și autoritățile autoproclamate au anuntat organizarea unui referendum pentru independență pentru 11 mai. În ciuda unui apel al președintelui Putin ca acest referendum, nerecunoscut de Kiev, să fie amânat, separatiștii au hotărât, joi, să meargă până la capăt.
La Odessa, care în urma cu o săptămână a fost scena unui incendiu tragic, în care și-au pierdut viața circa 40 de militanți pro-ruși, sărbătorirea cu fast a zilei de 9 Mai a fost anulată, pentru a se preveni eventuale confruntări între cetățenii loiali guvernului de la Kiev și pro-ruși. O decizie similară a fost luata și la Harkov, capitala provinciei cu același nume.
În schimb, la Donețk au fost planificate evenimente importante și un marș de amploare al pro-rusilor.
La Kiev, autoritățile au dat dovadă de maximă prudență și au preferat să sărbătoreasca Ziua Victoriei prin manifestări de mică amploare. Premierul Arseni Iațeniuk și presedintele interimar Olaksandr Turcinov au depus coroane de flori și au asistat la un mic concert sustinut de veteranii ucraineni.
Evenimentul cel mai îngrijorător la acest moment este decizia separatiștilor de a organiza referendumurile pentru independență în regiunile Donețk și Lugansk, în ciuda apelului lui Vladimir Putin ca acest scrutin să fie amânat. Presa occidentală arată că una dintre mizele referendumurilor este tensionarea la maxim a situației din Ucraina, astfel încât alegerile prezidențiale anunțate pe 25 mai să fie amânate sau să fie un mare fiasco. Alegerile ar urma sa legitimize regimul pro-occidental de la Kiev, fapt ce nu este în interesul Moscovei.
Ministrul francez de Externe, Laurent Fabius, i-a condamnat pe separatiștii pro-ruși pentru decizia de a organiza ”un referendum ilegal”. La fel și șefa diplomației UE, Catherine Ashton: ”Cât privește ’referendumurile’ locale, subliniem clar că ele nu trebuie să aibă loc, nici pe 11 mai, nici mai târziu. Asemenea referendumuri neautorizate nu au legitimitate democratică și vor duce la o escaladare și mai gravă.”
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.