Debandada economică creată de guvernanţii noştri prin salarii fără număr acordate bugetarilor de lux şi risipă în instituţiile de stat va fi soluţionată anul viitor de aceiaşi guvernanţi pe spatele angajaţilor obişnuiţi şi prin sacrificii impuse pensionarilor şi elevilor.
Băncile ar putea deveni mai puţin receptive la revenirea expunerii pe România în limitele agreate cu FMI, în condiţiile în care multe au atins deja pragurile acceptate pentru expunerea suverană.
Guvernul a interzis instituţiilor publice, prin proiectul legii bugetului de stat pe anul viitor, să acorde tichete cadou, de masă şi de vacanţă.
Facturi umflate plătite firmelor care deszăpezesc şoselele, licitaţii câştigate pe ochi frumoşi de către aceste firme care sunt, totodată, sponsori de partid, sărăcia bugetului, lipsa unor investiţii minime în comunicarea cu automobiliştii, dar şi mentalităţile anacronice de la Ministerul Transporturilor şi de la Compania de Autostrăzi sunt principalele cauze ale dezastrului de pe drumurile naţionale.
Încă patru judeţe după Constanţa, respectiv Tulcea, Timiş, Cluj şi Giurgiu au impus transportatorilor rutieri plata unor taxe pentru parcurgerea drumurilor judeţene sau traversarea localităţilor. Consiliile avide de bani nu oferă însă şi centuri ocolitoare.
Românii sunt în UE cel mai mare grup de emigranţi provenind dintr-un stat membru, numărul lor ajungând la 1,67 milioane. Partea proastă pentru guvern: taxe mai mici încasate pe veniturile acestora. Partea bună: ajutoare de şomaj mai puţine plătite acestora, un adevărat avantaj pentru Guvern, deoarece în România sunt doar 50.000 de locuri de muncă disponibile.
Zeci de mii de kilometri de drumuri naţionale sunt deszăpeziţi de 20 de ani cu aceeaşi frecţie la picior de lemn numită nisip şi sare. Clorura folosită în UE e prea scumpă pentru drumurile noastre.
Compania de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale a început ieri deszăpezirea celor 15.000 de kilometri de şosele naţionale fără însă a avea şi banii necesari. Costurile deszăpezirii sunt de aproximativ 250 de milioane de euro pe lună. Plăţile vor fi făcute, undeva, în 2010.
Criza economică preocupă 53% din români. Creşterea preţurilor sau inflaţia şi şomajul îngrijorează 39%, respectiv 36% din locuitori, arată un barometru european.
România va trebui să plătească în ianuarie 2,3 miliarde de lei, împrumuturi luate pe şase luni în vară de actualul Guvern. Acestora li se vor adăuga şi banii necesari finanţării deficitului. Aceasta este miza primirii tranşei FMI în ianuarie şi nu în martie, cum FMI a spus că e posibil.
România a prezentat spre finanţare Comisiei Europene două proiecte, ambele fiind respinse de către Comisie. Performanţa naţională a Ministerului Transporturilor, condus de Radu Berceanu, costă sute de milioane de euro pierduţi, în condiţiile în care acestuia îi place să se plângă des că nu primeşte de la Guvern bani de infrastructură. Este bine ştiut cât de mult are nevoie infrastructura de bani.
În patru ani scurşi de la demararea reabilitării Primăria Generală a Capitalei a reuşit reabilitarea a patru străzi, nici măcar acestea în întregime. Nu se ştie când se va termina reabilitarea celorlalte zece. Faţadele căzute ale clădirilor nu sunt deocamdată incluse.
România va fi lovită de la începutul anului viitor de efectele mai multor legi proaste sau care, dacă sunt bune, se pot aplica doar până la finele acestui an şi nu mai are cine să le prelungească aplicabilitatea. Consecinţele vor fi importante: situaţiile financiare ale firmelor nu vor mai fi primite de Fisc, locuinţele nu vor putea fi vândute, şomajul tehnic va fi suportat din buzunar de întreprinzători.
Nu mai puţin de 2,6 milioane de români, apţi de muncă, nu se regăsesc în nici o statistică a statului.
Banca Gutmann, una dintre băncile de vârf din Austria, îşi va deschide un birou la Bucureşti, destinat acoperirii pieţei româneşti.
Valoarea comerţului electronic cu plata online prin carduri bancare va fi în acest an de 93 milioane euro, în creştere cu 75% faţă de 2008, când s-a plasat la 53,1 milioane euro.
Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) l-a verificat ieri pe Becali dacă acesta are de plătit TVA din afacerile imobiliare.
România înregistra la finalul lunii octombrie 2009 o datorie externă totală de 77,9 miliarde euro, în creştere cu 8,1% (5,87 miliarde de euro) faţă de finalul lui 2008.
AJOFM Cluj va da în judecată Bechtel şi sindicatele dacă firma dă afară 2.000 de angajaţi. Aceştia sunt cei care au lucrat la tronsonul Turda-Gilău, inaugurat recent de Emil Boc şi Radu Berceanu.
Bursa, ratingurile de ţară, împrumuturile de la FMI, UE şi de la Banca Mondială, toate riscă să se ducă de râpă din cauza crizei politice în care suntem de aproape două luni.
Legea privind trecerea Registrului Comerţului la Camera de Comerţ a fost declarată neconstituţională.
În timpul guvernului Boc, datoria publică a crescut cu 341 de euro pe cap de locuitor. Pe fiecare angajat, creşterea a fost de 3.459 de lei, respectiv 823 de euro. S-a ajuns ca statul să datoreze 3.705 euro pentru fiecare dintre noi.
Cei 150.000 de bugetari care vor fi puşi pe liber anul viitor vor avea şanse minime de a-şi găsi un loc de muncă, fiecare urmând a se descurca pe cont propriu. Agenţia de profil a statului are doar 6.000 de locuri de muncă disponibile. Cel mult, bugetarii vor fi de ajutor angajatorilor în căutare de relaţii în instituţiile de stat sau în calitate de cunoscători ai mecanismelor birocratice.
Creşterea creditării va fi anul viitor sub 10%. Împrumuturile în euro se vor scumpi. Bancherii spun că profiturile le-au scăzut de şase ori în acest an. Sectorul bancar este insuficient de puternic pentru a fi motorul relansării economice în 2010.
Viitorul guvern va avea de urnit măsurile ineficiente anticriză din anul 2008 şi va trebui să pună în practică mai multe promisiuni ale lui Traian Băsescu din campania electorală.
Banii luaţi de stat cu împrumut la finele lui noiembrie, 1,42 miliarde de euro, sunt pe sfârşite. Pentru pensiile, salariile, ajutoarele sociale şi subvenţiile lunii ianuarie, Ministerul Finanţelor se va împrumuta în această lună de încă 1,2 miliarde de euro.
Firmele Delta ACM, Straco şi Romstrade, prima deţinută de un afacerist apropiat de Liviu Negoiţă, au obţinut bonus cu ocazia alegerilor prezidenţiale două contracte pentru deszăpezirea autostrăzilor Bucureşti-Cernavodă şi Bucureşti-Piteşti în valoare de peste 50 de milioane de euro.
Autostrada Transilvania s-ar putea opri la kilometrul 42, din zona Turda-Gilău, pe o perioadă nedeterminată. Nu există bani pentru continuarea lucrărilor, iar Compania de Autostrăzi a suspendat contractele de proiectare pentru următoarele tronsoane.
Radiografia celorlalte proiecte de autostrăzi din România arată că o parte sunt blocate, o parte subfinanţate, iar altele au fost uitate.
Măsurile Codului fiscal, care vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2010, vor schimba peisajul fiscalităţii din România. În câştig vor ieşi exportatorii, în pierdere, micile întreprinderi şi jucătorii pe bursă.