Baietii de cartier le fac treaba academicienilor

Primele dictionare online de argou s-au lansat in acelasi timp, se bat pe acelasi segment de utilizatori si au acelasi model strain.

Acum citeva saptamini, la o diferenta de citeva zile, au aparut doua dictionare online de argou. Ambele site-uri au avut drept model versiunea in engleza, www.urbandictionary.com. Ambele sint completate de catre utilizatori, care au rolul de centrat si dat cu capul: ei posteaza definitiile si tot ei ofera alternative definitiilor deja existente, in cazul in care acestea sint incorecte si incomplete.

Rivalitati internaute

Desi are un avans de doar citeva zile, 123.urban.ro are deja cu 1.000 de definitii mai mult decit dictionarurban.ro, toate culese de dupa blocurile si blogurile periferiei pina la etajele superioare ale cladirilor din otel si sticla, la izvoarele limbajului de corporatie.

"Cele doua dictionare demonstreaza ca netul o ia cu mult inaintea academiei. Cu site-urile astea nu mai avem nevoie de savanti inchisi in birouri, care cauta termeni prin ziare si reviste ingalbenite", e de parere scriitorul Alexandru Vakulovski. In multe dintre textele sale, in special in cele din trilogia "Letopizdet", scriitorul foloseste multi termeni din limbajul consumatorilor de droguri, mai ales din Moldova. Citeva exemple care inca nu se gasesc in cele doua dictionare sint "travka" (marijuana), gruzeala (stare "naspa" care apare dupa ce se termina "tripul", adica efectul drogurilor), prikaleala (stare misto), peredoz (supradoza), galiunici (halucinatii).

Traducatorii pe teren

Traducerile unor carti precum "Trainspotting" sau "Jeg", de Irwin Welsh, se pot dovedi extrem de dificil de realizat, tocmai din cauza lipsei unui astfel de dictionar. "Am vorbit cu multi junkeri si am intrat pe tot felul de forumuri si bloguri. Traducerea trebuia sa sune bine, folosind expresii din Bucurestiul zilelor noastre. Avem in Romania oameni care vorbesc foarte liber. Exista un argou urban, pe care l-am folosit in traducere", explica Andra Matzal, traducatoarea romanului "Trainspotting". Toata aceasta munca de teren ar fi putut fi evitata daca cele doua dictionare online s-ar fi lansat mai devreme. "Nu avem un dictionar de argou al limbii romane. Unul singur, vechi, prost documentat si de o pudoare incredibila, care nu m-a ajutat", se plinge traducatoarea.

La zi cu noutatile

Lingvistul Emil Ionescu e de parere ca dictionarele online bazate pe contributia directa a utilizatorilor reprezinta cea mai eficienta solutie in cazul argoului, pentru ca termenii pot fi explicati imediat ce intra in uz: "Termenii din argou ajung foarte greu la lingvisti si, de obicei, cind ajung in comunitatea stiintifica sint deja uzati si intra in circulatie alti termeni", explica Ionescu. Pe de alta parte, el subliniaza faptul ca acest tip de dictionare au o deficienta, si anume faptul ca "nu exista un bun control stiintific, utilizatorii nu sint specialisti, definitiile pot fi incorecte sau imprecise".

• Dictionar urban

* A ride ca broasca la inundatie: a ride cind nu e cazul, a ride cind ceilalti nu rid.

* Samsar: individ care se duce in Germania si aduce masini second-hand cumparate la preturi derizorii, apoi le vinde dupa ce le face un service mic.

* A bascula trombonul: a "sparge fata", a lovi foarte tare.

* Bujaverca: o alta varianta pentru organul genital feminin.

* Pokemon: bautura de culoare galbena inspirata de desenele cu pokemoni, preparata cu votca si Fanta.

* A internaliza: a invata, a asimila, a intelege.

* Fufix: o fata frumusica, dar care sta mai prost la partea intelectuala.

* Ciumpalac: fraier, ghertoi, termen depreciativ la adresa cuiva.

* Muian: fata cuiva, cind este nesuferita persoana.

* Fecali: termen depreciativ la adresa lui Becali.