ULTIMA ORA
Previous Pause Next
 
Home » Arte & Popcult » Baietii de cartier le fac treaba academicienilor

Baietii de cartier le fac treaba academicienilor

30 Noi 2006 Ioana Calen | 2 comentarii | 1930 vizualizari
Rating:
3 voturi
Marime text a A  Trimite pe email   Comenteaza
 
 

Primele dictionare online de argou s-au lansat in acelasi timp, se bat pe acelasi segment de utilizatori si au acelasi model strain.

Acum citeva saptamini, la o diferenta de citeva zile, au aparut doua dictionare online de argou. Ambele site-uri au avut drept model versiunea in engleza, www.urbandictionary.com. Ambele sint completate de catre utilizatori, care au rolul de centrat si dat cu capul: ei posteaza definitiile si tot ei ofera alternative definitiilor deja existente, in cazul in care acestea sint incorecte si incomplete.

Rivalitati internaute

Desi are un avans de doar citeva zile, 123.urban.ro are deja cu 1.000 de definitii mai mult decit dictionarurban.ro, toate culese de dupa blocurile si blogurile periferiei pina la etajele superioare ale cladirilor din otel si sticla, la izvoarele limbajului de corporatie.

In plus, au surse multimedia, filmulete si imagini care sa ilustreze o parte dintre termeni si expresii, si au deja multe exemple la capitolul "personaje urbane". "Avem mai mult succes pentru ca, pe de-o parte, poate ne-am luat mai in serios, iar pe de alta parte, avem o promovare online mai buna", explica Alexandru Popescu de la 123urban.ro. Cele doua dictionare depasesc zona argoului, avind pretentia ca acopera intreg registrul limbajului urban, nu doar pe cel al periferiei. "Ideea de baza e sa acoperim complementar tot ce-ar putea sa te nedumereasca in vocabularul de zi cu zi", sustine Popescu.

"Cele doua dictionare demonstreaza ca netul o ia cu mult inaintea academiei. Cu site-urile astea nu mai avem nevoie de savanti inchisi in birouri, care cauta termeni prin ziare si reviste ingalbenite", e de parere scriitorul Alexandru Vakulovski. In multe dintre textele sale, in special in cele din trilogia "Letopizdet", scriitorul foloseste multi termeni din limbajul consumatorilor de droguri, mai ales din Moldova. Citeva exemple care inca nu se gasesc in cele doua dictionare sint "travka" (marijuana), gruzeala (stare "naspa" care apare dupa ce se termina "tripul", adica efectul drogurilor), prikaleala (stare misto), peredoz (supradoza), galiunici (halucinatii).

Traducatorii pe teren

Traducerile unor carti precum "Trainspotting" sau "Jeg", de Irwin Welsh, se pot dovedi extrem de dificil de realizat, tocmai din cauza lipsei unui astfel de dictionar. "Am vorbit cu multi junkeri si am intrat pe tot felul de forumuri si bloguri. Traducerea trebuia sa sune bine, folosind expresii din Bucurestiul zilelor noastre. Avem in Romania oameni care vorbesc foarte liber. Exista un argou urban, pe care l-am folosit in traducere", explica Andra Matzal, traducatoarea romanului "Trainspotting". Toata aceasta munca de teren ar fi putut fi evitata daca cele doua dictionare online s-ar fi lansat mai devreme. "Nu avem un dictionar de argou al limbii romane. Unul singur, vechi, prost documentat si de o pudoare incredibila, care nu m-a ajutat", se plinge traducatoarea.

La zi cu noutatile

Lingvistul Emil Ionescu e de parere ca dictionarele online bazate pe contributia directa a utilizatorilor reprezinta cea mai eficienta solutie in cazul argoului, pentru ca termenii pot fi explicati imediat ce intra in uz: "Termenii din argou ajung foarte greu la lingvisti si, de obicei, cind ajung in comunitatea stiintifica sint deja uzati si intra in circulatie alti termeni", explica Ionescu. Pe de alta parte, el subliniaza faptul ca acest tip de dictionare au o deficienta, si anume faptul ca "nu exista un bun control stiintific, utilizatorii nu sint specialisti, definitiile pot fi incorecte sau imprecise".

  • Dictionar urban

* A ride ca broasca la inundatie: a ride cind nu e cazul, a ride cind ceilalti nu rid.

* Samsar: individ care se duce in Germania si aduce masini second-hand cumparate la preturi derizorii, apoi le vinde dupa ce le face un service mic.

* A bascula trombonul: a "sparge fata", a lovi foarte tare.

* Bujaverca: o alta varianta pentru organul genital feminin.

* Pokemon: bautura de culoare galbena inspirata de desenele cu pokemoni, preparata cu votca si Fanta.

* A internaliza: a invata, a asimila, a intelege.

* Fufix: o fata frumusica, dar care sta mai prost la partea intelectuala.

* Ciumpalac: fraier, ghertoi, termen depreciativ la adresa cuiva.

* Muian: fata cuiva, cind este nesuferita persoana.

* Fecali: termen depreciativ la adresa lui Becali.

 
 
Cotidianul.ro va recomanda portalul MONEY.ro si MONEY WEB TV.
 
Abonare Newsletter
 
 
 

2 comentarii

 
1
bogdant 01-Dec-2006 11:15
draga ioana, inteleg ca te-ai emotionat citind despre aceste lucruri, dar...ai verificat daca nu cumva ceea ce numasti tu argoul lui Vakulovski (care fie vorba intre noi nu stie suficient limba romana, acesta fiind principalul motiv pt care recurge la "moldovenisme" - acest lucru l-am constatat personal cand l-am cunoscut pe tip) sunt de fapt cuvinte cu etimologie ruseasca adaptate intr-o "moldoveneasca" contemnporana ? dar cuvantul bujaverca nu cumva este folosit de ceva sute de ani de conlocuitorii nostrii tzigani/romi etc. ?
apropo de traducere...astfel de civinte se nasc si mor dupa o proprie dinamica, greu de stabilit. si daca la un moment dat faci o traducere prea ancorata in argoul la zi al bucurestiului (hopa, cred ca s-a uitat faptul ca fiecare oras/zona geografica, ca sa nu mai spun chiar cartiere isi creeaza in mod voit, pt a se diferentia de ceilalti, creeaza/inventeaza un propriu limbaj) s-ar putea sa fie greu inteleasa peste 10 ani...
cam asta e.
2
Ski 01-Dec-2006 14:23
n-am de gind sa intru in "dialog" cu "bogdant", pe care-mi vine sa-l injur, normal (ok, i-as da si un cap in gura).
articolul este foarte bun si foarte bine scris, iar tema e - evident - interesanta: si argoul, si dictionarele de argouri, pe net sau de hirtie.
 
Pentru a comenta acest articol va puteti loga aici.
Daca nu aveti cont va puteti inregistra aici.

 
Întrucât dorim ca site-ul cotidianul.ro să rămână un spaţiu al al discuţiilor civilizate, îi invităm pe cei care postează comentarii la articole să respecte următoarele reguli:



1. Să folosească un limbaj civilizat, să evite aprecierile xenofobe, antisemite sau rasiste

2. Să se refere doar la articolul la care postează

3. Să se abţină de la atacuri off topic la adresa autorilor


Nerespectarea acestor reguli va duce la şteregerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii. Abaterile repetate vor avea drept consecinţă banarea.
Citeste si:
 
 
 
 
 
 
ARTE & POPCULT

“Un fel de Peter Pan al filmului românesc”

Unul dintre cei mai originali şi esteţi cineaşti români, cu o operă prolifică şi inegală, de un mare rafinament, Iulian Mihu, este readus în atenţia publicului printr-un film documentar, care are premiera luni seară.

“Kraftwerkul francezilor”, Air, concertează pentru prima oară în România (video)

Duoul parizian de muzică electro va cânta la Sala Polivalentă pe 11 februarie 2010.

Dickens reloaded în 3D

19 Noi 2009 | 0 comentarii
Filmul “Poveste de Crăciun” (“Disney’s A Christmas Carol”), care a avut premiera pe 3 noiembrie, rămâne fidel nuvelei lui Dickens din 1843 în structură, stil şi limba vorbită, dar aduce cea mai modernă cinematografie digitală (3D şi IMAX 3D) pe marile ecrane. Acest melanj este în acelaşi timp punctul forte şi punctul slab al filmului care continuă să ruleze cu succes.

Spiritul francez filtrat prin sensibilitatea românească

La Muzeul Naţional de Artă al României nu pierdeţi o magnifică expoziţie, intitulată „Călătorie în Bretania”, pe urmele artiştilor francezi şi români inspiraţi de lumea bretonă, de vechile oraşe medievale, de tradiţiile şi de bogăţia culturii populare, de peisajul grandios şi sălbatic, de fizionomiile aspre ale locuitorilor.

Hilda Peter: „Acum încep să primesc complimente şi pentru rolurile din teatru“

Pentru a face un interviu cu Hilda Peter, interpreta rolului Katalin Varga din pelicula cu acelaşi nume, actriţă nominalizată la Premiul pentru Cel mai promiţător debut la „British Independent Film Awards“, m-am deplasat până la gară. Nu ca să iau trenul spre Cluj, unde lucrează şi locuieşte actriţa, ci ca să bem împreună o cafea cu vreo câteva ore înainte de plecarea ei spre casă. Discuţia noastră a fost atât de intensă încât relaţia ziarist-intervievat s-a diluat foarte repede şi am sfârşit prin a o conduce la tren de parcă eram prietene de când lumea.
 
 
 

Spatiile publicitare F5 sunt administrate de