Guvernul elen speră să ajungă la un acord cu creditorii internaţionali până marţi dimineaţă cel târziu, chiar dacă negocierile pe marginea unui plan de salvare dintre miniştrii greci de finanţe şi economie şi reprezentanţii instituţiilor care au creditat Grecia s-au împotmolit duminică. Oficialii greci au declarat anterior că se aşteaptă ca acordul de salvare să fie aprobat de parlamentul de la Atena în 18 august. „Se fac eforturi de a încheia negocierile. Orizontul este de luni seara sau marţi dimineaţa”, a declarat un oficial grec. Atena negociază cu Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional un nou plan de asistenţă financiară, în valoare de 86 de miliarde de euro. Cele două părţi ar trebui să ajungă cel târziu pe 20 august la un compromis privind noul plan de asistenţă financiară, pentru a permite Guvernului de la Atena să ramburseze Băncii Centrale Europene 3,5 miliarde de euro pentru
obligaţiuni care vor expira. Oficiali europeni de rang înalt au confirmat că se înregistrează progrese în negocierile Atenei cu reprezentanţii Grupului Bruxelles – Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional. Germania a atras atenţia că negocierile nu trebuie grăbite. „Toată lumea lucrează la Planul A – un acord care să permită deblocarea unor fonduri înainte de 20 august”, a declarat un oficial european, citat de The Guardian. Negocierile au fost reluate pe 20 iulie, la o săptămână după ce Eurogrupul şi Guvernul grec au stabilit condiţii pentru iniţierea celui de-al treilea plan de asistenţă financiară, care să permită evitarea falimentului Greciei şi rămânerea ţării în zona euro.
Unul dintre subiectele sensibile îl reprezintă modul în care se va realiza recapitalizarea băncilor elene şi cum va fi gestionată problema creditelor neperformante. Atena intenţionează să înfiinţeze o bancă de rebuturi (bad bank) pentru a rezolva problema, în timp ce creditorii internaţionali cer vânzarea lor către fondurile specializate. Rata creditelor neperformante reprezenta aproximativ 35% din totalul portofoliului de împrumuturi în primul trimestru din 2015, iar proporţia ar urma să crească din cauza declinului economiei şi a impunerii restricţiilor asupra mişcărilor de capital.
Un alt punct de negociere se referă la valoarea primei tranşe din pachetul de asistenţă financiară, estimată la cel puţin 20 miliarde de euro. Din aceşti bani, Grecia are nevoie de zece miliarde de euro pentru recapitalizarea băncilor, şapte miliarde de euro pentru achitarea creditului punte obţinut în iulie şi peste trei miliarde de euro pentru achitarea scadenţei împrumutului de la BCE.
Teste de stres pentru bănci
Atena va derula în perioada următoare teste de stres în rândul băncilor din Grecia pentru a le recapitaliza până la sfârşitul anului şi a evita penalizarea celor care deţin depozite semnificative. BCE a decis să deruleze noi teste de stres pentru a şti cu exactitate care este necesarul lor de capital şi pentru a decide viitoarea strategie referitoare la creditorii din Grecia. Conform deciziei adoptate la summitul liderilor zonei euro de săptămâna trecută, sistemul bancar elen va primi fonduri de 10 – 25 miliarde de euro pentru recapitalizare, conform Reuters.
Verificarea efectuată de autorităţile de reglementare din Grecia şi de BCE ar putea fi finalizată în septembrie, scopul fiind acoperirea deficitului de capital până în ianuarie, când va intra în vigoare noua lege care prevede că cei care deţin depozite semnificative vor contribui la costul salvării băncilor cu probleme.
În 2014, trei bănci greceşti – National Bank of Greece, Eurobank şi Piraeus Bank – nu au trecut testele de stres derulate de Banca Centrală Europeană. A trecut cu bine doar Alpha. De atunci, situaţia băncilor elene s-a înrăutăţit, din cauza declinului economiei şi a majorării creditelor neperformante, astfel încât vor avea nevoie de a treia recapitalizare din 2010, când Grecia a avut nevoie de asistenţă financiară pentru a evita intrarea în incapacitate de plată.
Băncile greceşti, închise din 29 iunie din cauza retragerilor masive, şi-au redeschis porţile cu aproape o lună mai târziu, pe 20 iulie, dar au rămas în vigoare, cu unele relaxări, restricţiile asupra mişcărilor de capital. Limita maximă a fondurilor care pot fi retrase zilnic de la bancomat este fixată la 420 de euro, în loc de 60 de euro pe zi până în prezent, pentru a evita formarea de cozi la ATM-uri.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.