Victor Negrescu  Europarlamentar – Trei scenarii pentru aderarea României la Schengen

Este important pentru România să se asigure că printre priorităţile asumate de Consiliul UE pentru viitoarele 12 luni se află şi aderarea ei la spaţiul Schengen, pentru că numai astfel va avea garanţia rediscutării acestei teme în următorul an şi a menţinerii ei în prim-planul agendei europene, a declarat miercuri, pentru Agerpres, eurodeputatul Victor Negrescu.

Joi începe la Luxemburg ultimul Consiliu Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) al preşedinţiei suedeze a blocului comunitar, reuniune care nu are pe agendă aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, dar care va prilejui discutarea situaţiei generale a zonei libere de circulaţie şi stabilirea priorităţilor sale pentru următoarele 12 luni.

„Din nefericire, în ultimele luni preşedinţia suedeză nu a oferit o perspectivă clară privind aderarea ţării noastre la spaţiul Schengen. În momentul de faţă nu avem un consens şi nu avem o schimbare a poziţiei Austriei vizavi de aderarea României la zona de liberă circulaţie”, a declarat Negrescu, telefonic, pentru agenția de presă, de la Bruxelles.

El a precizat însă că punctul de pe ordinea de zi care face referire la situaţia generală a spaţiului Schengen, la care se va discuta raportul Comisiei Europene (CE) din acest an pe această temă, în care se menţionează printre altele şi necesitatea extinderii zonei de liberă circulaţie cu România şi Bulgaria, este unul important.

„Ulterior se va discuta şi despre priorităţile pentru spaţiul Schengen pentru următoarele 12 luni şi cum se vor monitoriza mecanismele de funcţionare ale spaţiului Schengen, şi ar fi important pentru România să se asigure că printre priorităţile asumate de Consiliu se află şi extinderea spaţiului Schengen şi intrarea României în zona de liberă circulaţie. Doar aşa putem avea garanţia rediscutării acestui subiect în următoarele 12 luni şi menţinerea temei sus pe agenda europeană”, a afirmat eurodeputatul PSD, care este şi vicepreşedinte al Partidului Socialiştilor Europeni (PES).

În ceea ce priveşte scenariile existente în prezent privind aderarea României la Schengen, el susţine că vede în prezent trei, dintre care nici cel mai optimist nu mai sună la fel de bine ca acum câteva luni.

„Varianta optimistă este ca Spania, care va deţine preşedinţia Consiliului UE în a 2-a parte a anului, să reuşească să genereze un consens pe această tematică şi să avem un vot pozitiv în cadrul reuniunilor care au loc până la finalul anului. Dar aici avem următoarea problemă – alegerile anticipate din Spania”, a afirmat Victor Negrescu, referindu-se la scrutinul convocat de Pedro Sanchez pe 23 iulie, în prima lună a viitoarei preşedinţii spaniole.

„Guvernul care şi-a dat demisia era un susţinător explicit al aderării României la spaţiul Schengen, având deja contacte la cel mai înalt nivel cu partea austriacă în a încerca să genereze un consens”, a adăugat el.

Al 2-lea scenariu posibil este ca subiectul să nu fie discutat până la alegerile europene din 2024, ci doar ulterior desemnării viitoarei Comisii Europene, respectiv „să avem această temă pe care eventual România o poate impune următoarei formule de conducere europene”, atunci când se formează structurile decizionale şi se desemnează persoanele pe funcţiile cele mai importante la nivel european.

„Al 3-lea scenariu, cel mai negativ, ar presupune ca această tematică să dispară complet de pe agenda europeană, să nu existe nicio perspectivă clară cu privire la un nou vot şi această temă lansată de partidele de dreapta din Austria cu privire la existenţa unor fluxuri migraţionale care ar trece prin România să se impună şi să dăuneze imaginii României, împingând perspectiva aderării spre o situaţie neclară”, a mai afirmat Negrescu.

Practic, admite eurodeputatul PSD, s-ar putea ajunge în situaţia în care aderarea României la Schengen să nu fie rezolvată nici până în prima parte a lui 2025, când preşedinţia Consiliului UE va fi deţinută de Polonia, prima ţară care a încercat, în 2011, să obţină un consens în Consiliul JAI pentru aderarea ţării noastre la zona liberă de circulaţie.

„Dacă se va întâmpla acest lucru, din nefericire, vom vedea, practic, faptul că sistemul de vot bazat pe unanimitate în această privinţă nu poate fi funcţional. Şi, de asemenea, s-ar vedea că, din nefericire, în ciuda declaraţiilor tuturor ţărilor membre, niciun stat nu a reuşit să genereze acel consens de care aveam nevoie pe acest subiect şi ar trebui să avem o reformă profundă în tot ceea ce înseamnă modul în care gestionăm chestiunile europene”, a pledat el.

Întrebat dacă anticipează o schimbare de atitudine a celor care gestionează dosarul aderării României la Schengen în cazul în care acest deziderat nu va fi realizat în 2023, eurodeputatul a afirmat că „România trebuie să folosească toate mijloacele şi pârghiile legale pentru a putea să-şi impună punctul de vedere pe acest subiect, mai ales că dreptatea este de partea noastră, recomandările CE sunt explicite în acest sens (…)”.

„În sensul acesta trebuie să folosim şi modul în care votăm în Consiliu, trebuie să folosim şi instrumentele legale, în mod special Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, să folosim, de exemplu, raportul pe care îl voi elabora în a 2-a parte a anului în Parlamentul European, care va solicita statelor membre să-şi justifice veto-ul în baza unor argumente juridice valide. Şi sunt multe alte mecanisme prin care România poate acţiona mult mai direct în a-şi impune punctul de vedere”, a explicat eurodeputatul PSD.

În acelaşi timp, el a precizat că se teme că „un eventual refuz sau o altă întârziere în ceea ce priveşte aderarea la spaţiul Schengen riscă să alimenteze euroscepticismul la noi în ţară şi curentele antieuropene deşi, culmea, tocmai partidele antieuropene din statele vestice sunt cele care blochează aderarea României la spaţiul Schengen”.

Ce spune un alt europarlamentar

Cea mai pesimistă variantă în privinţa aderării la spaţiul Schengen este să nu existe un vot favorabil până la sfârşitul preşedinţiei spaniole a Consiliului UE, iar România să rămână în situaţia de acum până în 2024, an electoral la nivel european şi în multe state membre, inclusiv în ţara noastră, a declarat eurodeputatul Vlad Gheorghe, miercuri, pentru Agerpres.

Eurodeputatul USR din grupul Renew Europe susţine că românii nu trebuie să aibă niciun fel de aşteptări de la ultimul Consiliu Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) din preşedinţia suedeză a UE, care începe joi la Luxemburg.

„De altfel, am şi avertizat anul trecut că în timpul preşedinţiei suedeze nu ne puteam aştepta să avem un nou vot pentru intrarea României şi Bulgariei în Schengen, preşedinţia spaniolă fiind mult mai favorabilă ţării noastre atât la nivel de relaţii bilaterale, cât şi al timpilor procedurali, pe calendar”, a afirmat Vlad Gheorghe.

El afirmă că un vot favorabil în cadrul preşedinţiei spaniole a Consiliului UE este „cel mai bun” scenariu posibil pentru România, în condiţiile în care aderarea ar avea loc efectiv de la 1 ianuarie 2024.

„Cea mai pesimistă variantă este să nu existe acest vot până la finalul preşedinţiei spaniole şi să rămânem în situaţia de acum până în 2024, an electoral la nivel european şi în multe state membre, inclusiv România. Deci discuţia s-ar relua din 2025, atenţie, cu o majoritate schimbată în Parlamentul European, cu noi partide şi coaliţii la guvernare în România şi alte state favorabile aderării în acest moment”, a afirmat eurodeputatul din grupul Renew Europe.

El a atras atenţia că nu trebuie ignorat faptul că migraţia, „această falsă problemă ridicată de Austria lui (Karl) Nehammer în dreptul României, va fi o importantă temă electorală, iar după cum arată acum sondajele, există riscul ca în balanţa de putere la nivel european şi nu numai, partidele anti-UE şi extremismul să încline mult peste ce vedem acum”.

Vlad Gheorghe afirmă că vina pentru situaţia în care se află acum România, din punctul de vedere al amânării aderării la Schengen, aparţine şi guvernului României, după ce în a 2-a parte a anului trecut s-au făcut mulţi paşi în acest sens.

„Comisia, Parlamentul European şi Consiliul, cât şi preşedinţia cehă au fost mereu în favoarea extinderii spaţiului unic european cu România, Bulgaria şi Croaţia. Este de înţeles, este interesul comun, mai ales în condiţiile războiului din Ucraina”, a afirmat el.

„Pe de altă parte, să revedem declaraţiile ministrului Lucian Bode, care pe 8 decembrie 2022, când deja era clar că nu vom intra în Schengen, spunea plin de emfază: ‘Lucrurile pot evolua într-o direcţie sau alta’. Uitându-ne la activitatea asiduă a ministrului Bode şi a colegilor săi din guvernul PSD-PNL-UDMR pentru aderarea la spaţiul Schengen a României după eşecul de anul trecut, da, afirmaţia se susţine, fiind în ton cu efortul depus de guvernanţi – sublim, dar lipseşte cu desăvârşire, vorba lui Caragiale”, a adăugat Vlad Gheorghe.

În acelaşi timp, a mai afirmat eurodeputatul USR, „din păcate pentru România, sunt slabe şanse ca aderarea la Schengen – dacă nu va fi obţinută anul acesta – să mai fie o prioritate în 2024 pentru partidele aflate la guvernare”.

Vlad Gheorghe este co-raportor al rezoluţiei bazate pe petiţia depusă în Parlamentul European de societatea civilă din România prin care se cere contestarea legalităţii veto-ului Austriei împotriva aderării României la spaţiul Schengen de la Consiliului JAI din decembrie anul trecut, care urmează a fi supusă la vot în plenul PE în sesiunea din iulie.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.