ULTIMA ORA
Feminism romanesc: Sexul tare frumos
Rating:
26 voturi
Miercuri, Cotidianul va ofera antologia 窶曦emei in tara barbatilor: al doilea sex in 23 de episoade窶. In avanpremiera, va prezentam o istorie a zbuciumatului feminism romanesc, in care doamne de lume buna, barbate si talentate, s-au luptat cu creierii prodigiosi ai oamenilor de stat in numele ideii scandaloase ca si sexul faimos pentru prajituri si copii are dreptul la educatie, vot si loc de munca.
Feminismul romanesc n-a fost un frantuzism, ci s-a nascut din cel anglo-american
Intre 1866 si 1932, femeile nu aveau mai multe drepturi decit un copil sau un alienat mintal: nu aveau dreptul sa incheie nici un act administrativ decit cu invoirea sotului sau a justitiei, nu puteau dispune de dota si nici de veniturile lor realizate in timpul casniciei, erau lipsite de dreptul de tutore si obligate sa aiba domiciliul stabilit de sot, nu aveau drept de mostenire, daca nu aveau copii, aveau acces limitat la educatie, le era interzis dreptul de a vota sau a profesa in anumite domenii, chiar daca terminasera, in chip stralucit, o facultate de profil pe spezele parintilor. In argumentele elitelor de sex tare ale vremii, oameni politici, literati si invatati, marimea conta irefutabil.
Titu Maiorescu a luat atitudine intr-o conferinta de la Ateneul Roman din 1882, sustinind ca femeile isi merita locul de la marginea societatii din cauza creierului lor prea mic: „Cum am putea intr-adevar sa incredintam soarta popoarelor pe mina unor fiinte a caror capacitate craniana este cu zece la suta mai mica? Abia ajung astazi creierii cei mai dezvoltati pentru a putea conduce o natiune pe calea progresului si prosperitatii materiale... Din 1.000 de capatini masurate a rezultat 1.410 grame greutate mijlocie la barbat si numai 1.250 la femei“, tuna Maiorescu la tribuna.
Consideratiile lui stiintifice nu se opreau insa aici: „Cu cit inaintam insa in civilizatiune, cu atit rolul barbatului devine mai greu, cu atit el trebuie sa-si munceasca mai mult creierul ca sa poata cuceri un loc in economia sociala si sa fie in stare a-si asigura existenta si viitorul familiei sale. El trebuie sa miste cultura, el sa conduca sau sa sustina statul, el sa faca a inflori artele, el trebuie sa largeasca cimpul ideilor, sa inlesneasca bunul trai al omenirii prin descoperiri si perfectionari zilnice, aduse in sfera practica a vietii, pe cind femeia e redusa la un rol cu mult mai marginit in miscarea societatilor culte. De aici, nici indoiala, diferenta craniana“.
Sofia Nadejde, publicista si prozatoare, sotia lui Ioan Nadejde, care facea parte din conducerea Partidului Social Democrat al Muncitorilor din Romania, nu l-a lasat pe Titu Maiorescu sa-si savureze in liniste locul pe soclu si l-a batut cu propriile arme, intr-un articol din „Contemporanul“. „Un lucru pe care-l trec cu vederea toti citi vorbesc de greutatea creierului femeiesc este ca nimeni nu ia in seama sa-l raporteze la greutatea trupului, femeile relativ cu corpul au creierul mai greu decit barbatii“, scria Sofia Nadejde, prezentind concluziile celor mai mari naturalisti, antropologi sau anatomisti.
Totodata, vajnica Nadejde intoarce marimea impotriva lui Maiorescu, care era mindru sa constate ca „unul dintre creierii cei mai ponderosi ce s-au observat la om a fost al naturalistului Cuvier, 1.830 de grame“, si il arunca in ridicol: „Creierul unui elefant cintarea 3.000 de grame, pe cind a lui Cuvier, 1.830“. O consecinta a superioritatii inalienabile a genelor barbatesti era ca femeilor le era interzis sa-i urmareasca si sa-i arate cu degetelul pe posesorii lor, in caz ca faceau un copil din flori.
Nelly Cornea scria, in 1906, despre pruncuciderile si sinuciderile in rindul mamelor singure, carora le era interzis sa caute tatal: „Este logic ca femeia inferioara sa reziste tentatiunilor, pe cind barbatul superior nu e constrins sa practice virtutea? Toata vina se arunca in spinarea acestor mume nenorocite, pe cind chiar societatea le impinge la crima pruncuciderii prin dispretul cu care le loveste si prin ocrotirea seducatorului. Majoritatea fetelor mume isi leapada copiii de rusine, fiindca societatea le pedepseste pentru maternitate cu prigoniri si hohote de ris. Barbatul, autorul principal al acestor relatii fatale, este considerat numai ca un strengar, pe cind victima lui e condamnata ca criminala“.
Articolul ei din revista „Romanca“ e reprodus in antologia „Emanciparea femeii romane“, alcatuita de Stefania Mihailescu. Aceasta a ajuns sa fie autoarea primei istorii feministe a romanilor fara sa-si fi propus de la bun inceput asta: „Eram istoric, studiam diverse documente si am vazut ce rol important au jucat femeile de-a lungul istoriei Romaniei si au ramas totusi anonime. In 1980 s-a tinut in Romania un congres international de istorie, iar la sectiunea feminina, noi am fost foarte slab reprezentati, s-a spus doar ce bine o duc femeile sub regimul lui Ceausescu. Mi-am spus atunci: «Cum sa nu avem date despre feminismul romanesc, eu nici macar nu cercetez asta si am gasit date!». Feminismul meu consta in a pune femeia pe locul cuvenit in istorie“.
In cele doua volume ale cartii ei, „Emanciparea femeii romane“, Stefania Mihailescu reconstituie, din documentele si textele importante ale feministelor si feministilor, din perioada 1815-1948, cu precizia unui aparat foto, imaginea luptei pentru drepturile femeilor. Prima asociatie si-au facut-o romancele prin vecini. In 1815, la Buda (devenita ulterior Budapesta), Societatea Femeilor Romane avea 33 de membre provenite din familii de negustori macedo-romani si drept scop sa contribuie, prin mijloace banesti, „la sustinerea fondului scolilor nationale de rit ortodox din regatul Ungariei“. „Pina la 1918, in Transilvania au existat multe asociatii de femei, care aveau oficial un scop caritabil, dar care militau si pentru eliberarea romanilor si pastrarea traditiilor nationale“, le recunoaste meritele Stefania Mihailescu.
Feminismul romanesc nu a fost un frantuzism, adus la pachet cu furculisioanele de care s-au slujit gurile boiernasilor de provincie ca sa-si creasca prestigiul. Mihaela Miroiu, profesor de stiinte politice la SNSPA, spune ca, „la inceput, feminismul romanesc a fost axat pe protectie si caritate, apoi pe educatie si ulterior pe drepuri civile si politice. Feminismul politic, ca militantism pentru drepturi civile si politice egale, s-a manifestat dupa 1848, si ulterior, preponderent in jurul discutiilor despre Constitutia din 1923. In mod explicit, feministele romance au sustinut ca din Franta importa mai degraba parfumuri si moda decit actiune pentru drepturile femeilor. A predominat modelul anglo-american“.
Revolutionarii de la ’48 au slujit idealurile feministe, dar si feministele au sustinut cauza revolutiei. Dintre ele au ramas in istorie englezoaica Maria Rosetti, sotia lui C.A. Rosetti, Elena Cuza, Pelaghia Rosu, Sevastita Balcescu, Zoe Golescu si bucuresteanca Ana Ipatescu, fata unor negustori, care a zadarnicit, inarmata cu doua pistoale, complotul contrarevolutionar. Ani mai tirziu, Constanta Dunca de Schiau, care a studiat cinci ani invatamintul la Paris, i-a facut domnitorului Alexandru Ioan Cuza sugestii pentru reformarea invatamintului de fete, de care Cuza a tinut cont aproape in totalitate.
Actrita Maria Flechtenmacher, sotia compozitorului Alexandru Flechtenmacher, autorul „Horei Unirii“, a fost una dintre cele mai vocale si expresive feministe, egalata in scriitura doar de Sofia Nadejde. „Timp de cinci ani, intre 1879 si 1884, a scos ziarul «Femeia romana», de cea mai inalta calitate, cu mari greutati, caci, fiind actrita, nu prea avea bani“, spune Stefania Mihailescu. „Ce credeti, doamnelor, ca, daca ne cedeaza scaunele cind ne vad, inseamna ca ne stimeaza? Nu. (...) Cum v-ati inchipui ca un barbat care se considera si poate ca chiar este si mult mai instruit in politica, stiinta, literatura si orice voiti are sa stimeze ceva pe care il considera mult mai inferior lui?“, scria Maria Flechtenmacher in 1879.
Pina la instaurarea comunismului, feministele din Romania au scos zeci de publicatii, au scris mii de articole, au sustinut nenumarate conferinte si s-au organizat intr-o multime de asociatii, dintre care numeroase erau afiliate la organizatiile internationale din domeniu. „Nu va inchipuiti cit de structurate erau feministele romance, ce cercetari excelente despre starea sociala a femeilor faceau“, le admira Mihaela Miroiu.
Majoritatea covirsitoare a oamenilor politici, spune ea, s-au straduit sa nu le dea nici un fir de speranta care sa le conduca spre cistigarea unor drepturi egale cu ale barbatilor: „Politic, Iuliu Maniu a jucat un rol foarte bun (a sprijinit dreptul de vot la locale in 1929). Liberalii erau complet neliberali in privinta femeilor. Nationalistii, preponderent legionarii, le vedeau complet fara drepturi. Barbati colaborationisti (pro-feministi) au fost Cezar Bolliac, Ion Heliade-Radulescu, Al. Vlahuta, Dimitrie Focsa, Stefan Zeletin (implicit), Constantin Dobrogeanu-Gherea“.
Cind absolventa de Drept Ella Negruzzi a cerut, in 1914, sa fie admisa in baroul Iasi, cererea i-a fost respinsa: „Motivul invocat a fost ca nu are drept de vot, iar avocatii trebuie sa aiba drept de vot“, spune Oana Baluta, autoarea volumului „Gen si putere. Partea leului in politica romaneasca“. Dupa sase ani si mai multe procese, Ella Negruzzi reusea sa devina prima femeie avocat din Romania.
Singurul moment in care barbatii au lasat tara pe mina femeilor a fost perioada Primului Razboi Mondial, in care acestea devin mandatare legale ale sotilor mobilizati, se ocupa de treburi administrative, duc in spate agricultura si industria, in 1916 creindu-se un oficiu de plasare pentru preluarea de catre femei a functiilor detinute pina atunci numai de barbati in intreprinderi si institutii publice. Au muncit in spitale, au ingrijit raniti pe front, au facut acasa bandaje si fese pe care le-au trimis armatei, dar, cind barbatii s-au intors de la razboi, acestia le-au aratat din nou unde le este locul si le-au refuzat proiectul de lege, inaintat Parlamentului de deputatul C. Nacu, in care se propunea egalitatea in drepturi a femeilor cu barbatii. Neavind alte argumente, in cele din urma, acestia s-au aratat infricosati de posibilitatea ca, odata intrate in viata sociala si politica, femeile sa-si lase misiunea lor milenara - sa aiba grija de copii si sot - de izbeliste.
Feminista Maria Butureanu a cautat cu siretenie sa-i linisteasca, in 1920: „Vrem sa ne sustragem de la protectia barbatului, dar aceasta sustragere n-o facem din neincrederea ce am avea-o in tovarasul nostru, n-o facem nici din ura pentru el, nici din dispret pentru sexul tare, cum se spunea mai deunazi, dar o facem pentru ca vedem ca aceasta protectie a barbatului ne amorteste vointa, ne paralizeaza creierul si ne micsoreaza personalitatea, aducindu-ne a fi mai putin folositoare si barbatului, si copiilor, si societatii intregi“.
Tactica nu a functionat: „Constitutia din 1923, considerata cea mai democratica pe care a avut-o Romania vreodata, n-a fost democratica cu femeile. Acolo se spunea ca dreptul de vot al femeilor urma sa fie stabilit prin legi ulterioare, iar unul dintre motivele invocate a fost ca nu exista o evidenta a femeilor care urmeaza sa voteze. La institutul lui Dimitrie Gusti s-a infiintat o sectie feminina, condusa de Calypso Botez, care a facut studii foarte serioase despre viata femeilor“, spune Oana Baluta despre cea care, in absenta altor date oficiale, a luat statisticile de la asigurari pentru a vedea in ce domenii lucreaza femeile, cite studiaza, cite se casatoresc cu dota sau fara.
 |
 |
| Printesa Alexandrina Cantacuzino | Maria Butureanu |
In 1929, femeile au capatat un drept de vot trunchiat, acela de a vota si de a fi alese in consiliile comunale, insa participarea lor era conditionata de implicarea anterioara la anumite activitati precum filantropia. In acelasi an, cunoscuta in epoca Alexandrina Cantacuzino creeaza primul partid exclusiv feminin, Gruparea Nationala a Femeilor Romane, intrucit considera ca „femeile nu trebuie sa se inscrie in partidele politice pina in ziua in care vor avea drepturi integrale“. In 1939, Carol al II-lea le-a recunoscut femeilor accesul la nivel parlamentar, dar dictatura lui, urmata de cea a lui Antonescu, le-a impiedicat sa se bucure de victorie. In 1946, femeile au fost libere sa se prezinte la urne degeaba, alegerile fiind masluite de comunisti. Ca toti romanii au votat si ele formal pina 1989, abia in ’90 femeile votind pentru prima data cu adevarat in Romania.
Comunism fara feminism
Feminismul a fost incompatibil cu comunismul, care l-a si condamnat ca „deviationism burghez“. „A produs o emancipare prin munca si un patriarhat de stat. A reusit sa etatizeze pina si capacitatile reproductive ale femeilor. A preluat o parte din cresterea copiilor, dar a incurajat dubla zi de munca pentru femei. A contribuit la independenta economica a femeilor, dar nu si la autonomia lor. Diferentele de venituri dintre barbati si femei s-au micsorat semnificativ, desi domeniile in care lucrau femei erau mai prost platite, ca si astazi, de altfel“, insira Mihaela Miroiu albele si negrele comunismului pentru feminism. „In comunism nu a existat feminism, au existat insa feministe remarcabile, precum Ecaterina Oproiu si Stana Buzau.“
Meserii de baieti, meserii de fete
Alina Dragolea, coautoare a cartii „Gen si interese politice. Teorii si practici“, afirma ca si astazi salariile femeilor si barbatilor care fac aceeasi munca sint diferite: „Un studiu din 2005 arata ca, in turism, barbatii cistiga cu 19,7% mai mult decit femeile, in domeniul financiar, cu 23%, iar in educatie, cu 14,8%. Un alt studiu, din 2001, scotea in evidenta faptul ca din 176 de profesori 135 le-au recomandat baietilor si fetelor meserii diferite. Cel mai frecvent, fetelor li se recomanda sa se faca asistente medicale sau sociale, decoratoare, secretare, bibliotecare si traducatoare, manichiuriste sau coafeze. Baietilor, in schimb, li se recomanda sa fie informaticieni, manageri, piloti, ingineri. Si abecedarele sint cu mama face prajituri si tata e aviator“.
-
Cotidianul.ro iti recomanda stirea de business a momentului: Pragul de 5% la SIF-uri a primit aviz negativ din partea Comisiei pentru politicﾄ economicﾄ (VIDEO)
9 comentarii
|
||
|
||
|
||
|
||
|
||
|
||
|
||
|
||
|
Vezi primele comentarii
Daca nu aveti cont va puteti inregistra aici.
1. Sﾄ foloseascﾄ un limbaj civilizat, sﾄ evite aprecierile xenofobe, antisemite sau rasiste
2. Sﾄ se refere doar la articolul la care posteazﾄ
3. Sﾄ se abﾅ｣inﾄ de la atacuri off topic la adresa autorilor
Nerespectarea acestor reguli va duce la ﾅ殳eregerea comentariilor, fﾄビﾄ avertisment ﾅ殃 fﾄビﾄ explicaﾅ｣ii. Abaterile repetate vor avea drept consecinﾅ｣ﾄ banarea.
Locuri de munca disponibile in jobs.Cotidianul.ro
- Actuary - Total Business Solutions
- Packaging Manager - Total Business Solutions
- Specialist Bankassurance - HR SERVICES & SOLUTIONS
- Reprezentant vanzari servicii webdesign, creatie publicitara si service IT - Imagine Plus
FEATURES
Daniel Breaz, matematician, "cel mai bun cercetﾄフor din lume ﾃｮn 2009 ﾃｮn teoria geometricﾄ a funcﾅ｣iilor"
Din aproape 4500 de matematicieni din lume, Institutul de Cercetare pentru ﾅ柎iinﾅ｣e Matematice din cadrul Universitﾄη｣ii Kyoto ﾃｮi va decerna pe data de 21 mai, la Osaka, romﾃ｢nului Daniel Breaz premiul de 窶枋el mai bun cercetﾄフor din lume ﾃｮn 2009 ﾃｮn teoria geometricﾄ a funcﾅ｣iilor窶, scrie Jurnalul Naﾈ嬖onal.Sir Terry Pratchett: "Dacﾄ aﾈ ﾈ冲i cﾄ pot muri cﾃ｢nd vreau eu, abia atunci aﾈ trﾄナ"
Seara trecutﾄ, celebrul scriitor de fantasy, Sir Terry Pratchett, diagnosticat ﾃｮn 2007 cu o formﾄ rarﾄ de Alzheimer, ﾈ冓-a livrat pledoaria ﾃｮn favoarea morﾈ嬖i asistate. Discursul se cheamﾄ 窶彜haking Hands With Death窶 ﾈ冓 exploreazﾄ maniera ﾃｮn care societatea modernﾄ, confruntatﾄ cu o creﾈ冲ere a populaﾈ嬖ei ﾃｮn vﾃ｢rstﾄ, dintre care tot mai mulﾈ嬖 suferind de boli incurabile, trebuie sﾄ-ﾈ冓 redefineascﾄ realaﾈ嬖a cu moartea ﾈ冓 pledeazﾄ pentru ﾃｮnfiinﾈ嫗rea unor "tribunale non-agresive" care vor decide care cerere de moarte asistatﾄ e justificatﾄ ﾈ冓 care nu. Scriitorul se oferﾄ drept 窶彡obai窶 unor astfel de tribunale. cotidianul.ro prezintﾄ discursul."Bebeluﾅ殃i continuﾄ sﾄ vinﾄ pe lume ﾃｮn Haiti, ﾃｮn mijlocul dezastrului"
Gﾃ｢ndul a vorbit cu Jon Bugge, ofiﾅ｣er de comunicare pentru situaﾅ｣ii de urgenﾅ｣ﾄ la Salvaﾅ｣i Copiii despre drama copiilor din Haiti.Cum i-a dat un judecﾄフor din Pﾄフﾃ｢rlagele 10% din judeﾅ｣ul Buzﾄブ unui cetﾄη｣ean care susﾅ｣ine cﾄ e urmaﾅ殷l lui Preda Buzescu
O sentinﾅ｣ﾄ judecﾄフoreascﾄ, nedefinitivﾄ ﾃｮncﾄ, a instanﾅ｣ei de la Pﾄフﾃ｢rlagele a retrocedat cea mai ﾃｮntinsﾄ moﾅ殳enire din Romﾃ｢nia. Teodor Nﾄピtase, un urmaﾅ al unor boieri munteni din familia lui Preda Buzescu, este proprietarul Munﾅ｣ilor Buzﾄブlui, ﾃｮn total 63.000 de hectare de pﾄヅure, reprezentﾃ｢nd 10 la sutﾄ din judeﾅ｣ul Buzﾄブ. Gﾃ｢ndul explicﾄ cum a fost posibil.ﾅ｢iriac a avut un anagajament cu Securitatea ﾃｮn anii '60. Nume de cod: Titi Ionescu
Fostul mare campion la tenis ar fi fost recrutat de Securitate ﾃｮn 1963 ﾅ殃 ar fi semnat un angajament sub numele conspirativ 窶杁iti Ionescu窶. CNSAS nu-i dﾄ verdict de poliﾅ｣ie politicﾄ. ﾃ始 decembrie 1966, agentul Titi Ionescu a fost abandonat, pentru cﾄ a dat dovadﾄ de rea voinﾅ｣ﾄ ﾅ殃 nu oferea destule informaﾅ｣ii Securitﾄη｣ii.- Cel mai mare mall ﾃｮn cea mai mare Casﾄ a Poporului lﾃ｢ngﾄ cea mai mare catedralﾄ din cel mai neﾃｮngrijit oraﾅ. European
- Oamenii politici ﾈ冓 rolurile care le vin mﾄハuﾈ卞. Elena Udrea ﾃｮn "Femeia mﾄビii". Iliescu distribuit cu Anna Lesko
- ﾅ｢iriac a avut un anagajament cu Securitatea ﾃｮn anii '60. Nume de cod: Titi Ionescu
- Ion Raﾅ｣iu, comemorat la 10 ani de la dispariﾈ嬖e, ﾃｮn oraﾈ冰l natal, Turda
- Sir Terry Pratchett: "Dacﾄ aﾈ ﾈ冲i cﾄ pot muri cﾃ｢nd vreau eu, abia atunci aﾈ trﾄナ"
- Ziua ﾃｮn care s-a strigat: 窶朞oarte intelectualilor!窶
- Cum i-a dat un judecﾄフor din Pﾄフﾃ｢rlagele 10% din judeﾅ｣ul Buzﾄブ unui cetﾄη｣ean care susﾅ｣ine cﾄ e urmaﾅ殷l lui Preda Buzescu
- Top 10 Voci pentru Romﾃ｢nia (Video)
- Daniel Breaz, matematician, "cel mai bun cercetﾄフor din lume ﾃｮn 2009 ﾃｮn teoria geometricﾄ a funcﾅ｣iilor"
- "Bebeluﾅ殃i continuﾄ sﾄ vinﾄ pe lume ﾃｮn Haiti, ﾃｮn mijlocul dezastrului"
- Cel mai mare mall ﾃｮn cea mai mare Casﾄ a Poporului lﾃ｢ngﾄ cea mai mare catedralﾄ din cel mai neﾃｮngrijit oraﾅ. European
- Ion Raﾅ｣iu, comemorat la 10 ani de la dispariﾈ嬖e, ﾃｮn oraﾈ冰l natal, Turda
- Oamenii politici ﾈ冓 rolurile care le vin mﾄハuﾈ卞. Elena Udrea ﾃｮn "Femeia mﾄビii". Iliescu distribuit cu Anna Lesko
- Daniel Breaz, matematician, "cel mai bun cercetﾄフor din lume ﾃｮn 2009 ﾃｮn teoria geometricﾄ a funcﾅ｣iilor"
- Cum i-a dat un judecﾄフor din Pﾄフﾃ｢rlagele 10% din judeﾅ｣ul Buzﾄブ unui cetﾄη｣ean care susﾅ｣ine cﾄ e urmaﾅ殷l lui Preda Buzescu
- Ziua ﾃｮn care s-a strigat: 窶朞oarte intelectualilor!窶
- Sir Terry Pratchett: "Dacﾄ aﾈ ﾈ冲i cﾄ pot muri cﾃ｢nd vreau eu, abia atunci aﾈ trﾄナ"
- "Bebeluﾅ殃i continuﾄ sﾄ vinﾄ pe lume ﾃｮn Haiti, ﾃｮn mijlocul dezastrului"
- ﾅ｢iriac a avut un anagajament cu Securitatea ﾃｮn anii '60. Nume de cod: Titi Ionescu
- Top 10 Voci pentru Romﾃ｢nia (Video)
- Cel mai mare mall ﾃｮn cea mai mare Casﾄ a Poporului lﾃ｢ngﾄ cea mai mare catedralﾄ din cel mai neﾃｮngrijit oraﾅ. European
- ﾅ｢iriac a avut un anagajament cu Securitatea ﾃｮn anii '60. Nume de cod: Titi Ionescu
- Oamenii politici ﾈ冓 rolurile care le vin mﾄハuﾈ卞. Elena Udrea ﾃｮn "Femeia mﾄビii". Iliescu distribuit cu Anna Lesko
- Ion Raﾅ｣iu, comemorat la 10 ani de la dispariﾈ嬖e, ﾃｮn oraﾈ冰l natal, Turda
- "Bebeluﾅ殃i continuﾄ sﾄ vinﾄ pe lume ﾃｮn Haiti, ﾃｮn mijlocul dezastrului"
- Daniel Breaz, matematician, "cel mai bun cercetﾄフor din lume ﾃｮn 2009 ﾃｮn teoria geometricﾄ a funcﾅ｣iilor"
- Sir Terry Pratchett: "Dacﾄ aﾈ ﾈ冲i cﾄ pot muri cﾃ｢nd vreau eu, abia atunci aﾈ trﾄナ"
- Cum i-a dat un judecﾄフor din Pﾄフﾃ｢rlagele 10% din judeﾅ｣ul Buzﾄブ unui cetﾄη｣ean care susﾅ｣ine cﾄ e urmaﾅ殷l lui Preda Buzescu
- Ziua ﾃｮn care s-a strigat: 窶朞oarte intelectualilor!窶
- Top 10 Voci pentru Romﾃ｢nia (Video)
F5 a licenﾅ｣iat Cotidianul.ro companiei Casa Serafim, deﾅ｣inutﾄ de jurnalistul Cornel Nistorescu
Azi - 13:22 0 comentarii
F5, compania de new media a grupului Realitatea-Catavencu, a semnat astazi un contract de licenta pe perioada nedeterminata cu compania Casa Serafim, detinuta de jurnalistul Cornel Nistorescu, prin intermediul caruia ii transmite drepturile de folosinta si dezvoltare a marcii Cotidianul.ro.
Publicitate
GHID CULTURAL DE CALATORIE
Vrem sa alcatuim un ghid cultural pe baza povestilor voastre despre ce spatii culturale ati vizitat sau la ce evenimente ati participat, asa ca va invitam sa trimiteti amintirile voastre aici. Noi le vom publica pe blogul turistilor de elita: travel.blog.cotidianul.ro, iar cele mai bune dintre ele vor aparea in editiile tiparite ale ziarului Cotidianul si vor putea castiga intreaga colectie de carti "Cele mai iubite orase".
Vremea
Ninsoare
max: 3 C
min: -10 C
-
-
Business
Servicii si e-Commerce