Guvernul grec a cerut joi Uniunii Europene activarea mecanismului de protecție civilă pentru a primi ajutor în gestionarea afluxului de refugiați, solicitare venită după ce mai multe state europene au acuzat Grecia că a gestionat necorespunzător această criză, în timp ce presa a evocat posibilitatea suspendării ei din spațiul Schengen, relatează agenția EFE, citată de Agerpres.
Autoritățile de la Atena au adoptat joi trei măsuri pentru a face faţă crizei migraţiei, activând mecanismele UE de Protecţie Civilă şi RABIT şi acceptând ajutorul Frontex la frontiera cu Macedonia, în condiţiile în care unele state europene ar fi cerut suspendarea Greciei din spaţiul Schengen.
„Am făcut solicitarea astăzi și nu în urmă cu câteva luni pentru că atunci nu am avut posibilitatea să evaluăm necesitățile exacte”, a motivat întârzierea acestei cereri ministrul grec al imigrației, Yanis Mouzales, deși în ultimele luni Grecia a fost traversată de sute de mii de migranți veniți mai ales din Orientul Mijlociu și Asia.
Mecanismul european de protecție civilă este folosit pentru oferirea de asistență țărilor afectate de catastrofe naturale și dezastre umanitare. Conform oficialului grec, pentru gestionarea afluxului de migranți autoritățile de la Atena au nevoie în special de autobuze, ambulanțe, generatoare de electricitate, corturi, pături și de îmbrăcăminte pentru iarnă.
Aceste echipamente sunt destinate taberelor de refugiați din așa-numitele hotspoturi, unde migranții vor fi înregistrați și apoi separați în imigranți economici — care în mod normal ar trebui repatriați în țările lor — și refugiați care vor fi redistribuiți către statele Uniunii Europene conform planului de cote obligatorii.
Referindu-se la informațiile despre posibila suspendare a Greciei din spațiul Schengen, ministrul Yanis Mouzales a declarat că această inițiativă nu a venit din partea Comisiei Europene, ci de la „unele state membre, precum Ungaria, care tratează refugiații așa cum știm cu toții”.
Dar el a criticat și Uniunea Europeană în ansamblu, reproșându-i că nu a sprijinit suficient Grecia pentru a gestiona valul de migranți, menționând că din cei 1.600 de agenți Frontex (Agenția europeană pentru supravegherea frontierelor) solicitați de Grecia au fost trimiși numai 40. Oficialul grec a insistat că este nevoie de aceștia la frontierele maritime ale Greciei, nu la cea terestră cu Macedonia, unde sunt blocați peste 1.500 de migranți veniți din alte țări decât Siria, Irak și Afganistan, cărora autoritățile macedonene le-au refuzat intrarea întrucât au puține șanse să primească azil în Europa.
Migranții care ajung în Grecia pornesc din Turcia, traversând cu bărci pneumatice o porțiune din Marea Egee, și debarcă în insulele grecești. Cei mai mulți trec prin insula Lesbos, situată la circa 20 de kilometri de coastele Turciei, iar de acolo sunt transportați organizat de autoritățile grecești cu feriboturile către portul Pireu, la Atena, și apoi către granița cu Macedonia, de unde își continuă călătoria prin Europa pe așa-numita rută a Balcanilor, destinația preferată a celor mai mulți fiind Germania.
Guvernul grec a fost adesea acuzat că nu își protejează granițele și că ajută migranții să ajungă mai departe în Europa, mai ales că, în conformitate cu regulamentul de la Dublin (ce reglementează examinarea cererilor de azil în Europa), refugiații trebuie să ceară azil în prima țară unde ajung în spațiul comunitar. În intervenția sa de joi, ministrul Yanis Mouzales a susținut că țara sa nu poate opri migranții sosiți pe mare, pentru că acest lucru ar însemna să-i „înece”.
Activarea mecanismului european de protecție civilă a fost cerută și de Ungaria în luna septembrie, tot din cauza valului de migranți. Odată decisă activarea acestuia, statele vor transmite executivului comunitar cu ce pot contribui, iar Comisia va informa Grecia cu privire la ajutorul disponibil, urmând ca apoi guvernul de la Atena să decidă asupra ajutorului la care va apela și va intra în contact direct cu statele ce furnizează acest ajutor.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.