Industria Binelui în România

Bucureștiul a găzduit « Summitul  Industriei  Binelui », eveniment organizat de Asociația pentru Relații Comunitare (ARC) și Fundația Comunitară București.

Poate funcționa  Binele ca o industrie? Și dacă da, cine susține această industrie și cine se poate « înrola » pentru a o face mai puternică și functională?

Industria Binelui este creația oamenilor  din organizații non-profit care cred cu adevărat în cauzele lor, a oamenilor din companii care consideră că este normal să înapoiezi  o parte comunității în care îți desfășori afacerile, dar și oameni din grădinițe, școli, facultăți, care vor și pot să educe comunitatea în care trăiesc. Din industria binelui mai fac parte și câțiva oameni din administrația publică și mediul politic, oameni care  se desprind de inerție și caută soluții pentru binele public, dar și cetățenii  din România care contribuie la bine, dincolo de mediul familial.

La Summit au participat  vizionari, strategi, oameni cu resurse și oameni care produc schimbarea. Principalele subiecte ale discuțiilor au fost : « Cele două Românii », « România captivă » și modul în care se fac politicile publice în România.

 « Pentru noi, la ARC,  este important să ne investim sufletul și resursele alături de o comunitate a binelui, dar totul trebuie  făcut cu cap și inimă », a afirmat în deschiderea evenimentului,  Mădălina Marcu- director dezvoltare resurse/reprezentant Bucureșți ARC.

Ștefania Andersen, Director de Operațiuni la Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile, arată că sectorul non profit contribuie cu 1,59 la PIB și angajează peste 100.000 de oameni.  Datele provin din studiul România 2017: Sectorul neguvernamental – profil, tendințe, provocări, realizat de FDSC.

 În deschidere  au fost prezentate statistici  care poziționează ONG-urile ca pe o industrie, poveșți  românești  de succes  relatate de câțiva primari care au reușit să implemeteze în comunitățile lor, prin fonduri europene, proiecte care au ajutat la bunăstarea oamenilor.

Damian Gheorghe, primarul comunei Ciugud din județul Alba, este genul de om care într-o bună zi și-a spus: « Dar noi cât mai stăm să schimbe cineva ceva în viață noastră? ». Acum, la Ciugud, sunt 30 de firme care generează peste 700 de locuri de muncă, ceea ce poate părea un SF în România. E multă bunăstare la Ciugud. Și unul din obiectivele primarului este ca ciugudenii să fie fericiți.

A urmat  « Cele două Românii» și politicile de investire și dezvoltare a organizațiilor mari și a companiilor, cine și cum investește în comunitățile mici? Diferențele dintre mediul urban vs. mediul rural.

Summitul  a avut pe oridinea de zi și atelierul «România Captivă», unde s-a analizat cum se poate ajunge  la oamenii pe care nu îi vedem, oamenii care simt că și-au pierdut puterea și speranța. Cum se poate produce  schimbare? Se lucrează împreună? Dacă nu, de ce? Ce mesaje transmit oamenii care spun că ei nu pot face nimic? S-au căutat soluții, despre cum  să fie înlăturate barierele dintre noi.

«Nu există niciun fel de criteriu pentru care 50 de milioane se alocă la Brașov, Buzău etc. E din pixul ministrului. În condițiile astea nici nu știu dacă se poate vorbi de politici publice », a afirmat Vlad Voiculescu, fostul ministru al sănătățîi, în dezbatere despre politici publice

“Nu cultivăm o cultură de a construi pe lucrurile pe care le-am acumulat. Foarte greu construim și foarte ușor dărâmăm”, a adăugat George Jiglău, profesor la Universitatea Babeș-Bolyai, despre modul în care privim politicile publice.

În cea de-a două jumătate a Summitului Industriei Binelui, peste 40 de profeșioniști au vorbit  despre ce nu funcționează și cum putem să dezvoltăm practici coerente care să ducă la dezvoltarea politicilor publice.

Barbu Mateescu, sociolog: «Avem orașe false unde este mai greu să trăiești decât în rural și avem și ruralul fals, adică satele din apropierea orașelor mari, unde există, de exemplu, trasport gratuit către locul de muncă».

« La sat, trebuie găsite soluții integrate pentru că problemele sunt foarte complexe: nu e suficient doar să dai de mâncare copiilor ca să vină la școală, trebuie făcut ceva și în privința profesorilor, a veniturilor», a spus Mihaela Nabar, «World Vision România».

 La capitolul « Cele două Românii », Gabriel Bădescu a menționat : « La ce ne uităm când împărțim România pe felii? La : indicatorii care contează, la generația decrețeilor care acum contează la vot și care în câțiva ani va avea nevoie de pensii , la faptul că există variabilele electorale, la PIB-ul pe cap de locuitor, la migrație și la copiii ai căror părinți trăiesc în străinătate, la  rata mortalitățîi infantile și decalajele urban-rural în educație.Sunt mai mulți tineri în rural decât în urban. »

Alina Kasprovschi – director executiv al « Fundației Comunitare Bucureșți » crede că acasă e locul unde avem încredere unii în ceilalți. Și mai spune că dacă Bucureștiul are vreo șansă e pentru că există oameni care să-l iubească. Rolul Fundației Comunitare București este să le aducă resurse și recunoaștere oamenilor care schimbă în bine Bucurestoul,  bucată cu bucată.

  Summitul s-a încheiat cu Gala Oameni pentru Oameni, ediția a XV-a.

Marele premiu al ediției din acest an a Galei Oameni pentru Oameni a fost acordat doamnei Atena Boca de la organizația «La Primul Bebe».

Proiectul a pornit de la un grup de 10 mame care s-au adunat pe Facebook și a ajuns la 70.000 de oameni care se ajută reciproc și schimbă lucrurile în România pentru mamele la început de drum.

Premiul Parteneriat pentru Schimbare a fost oferit «Asociației Caravana cu Medici», care a reușit să ofere un ajutor vital oamenilor din zonele izolate.

Doar în 2018, această organizație a oferit consultații medicale în 21 de sate, iar de la lansarea programului și până acum, peste 5.500 de pacienți au beneficiat de grija și atenția unui medic.

Premiul pentru promovarea filantropiei a fost obținut de compania  « Agro-Est Muntenia » care a reușit să atragă zeci de parteneri din industrie în susținerea cauzelor care aduc o schimbare în comunitate.

Premiul pentru perseverență l-a primit «Vodafone România», pentru programul Connecting for Good.

Al doilea premiu la categoria Lider a fost acordat Sabinei Antoci și «Policy Center for Roma and Minorities» pentru determinarea de a înlătura bariere sociale și a crea, în locul lor, punți de încredere.

Premiul pentru Lider se acordă unei persoane care a reușit să transforme revolta și tristețea pe care le avea față de condițiile din spitalele noastre în energie. O energie care a ajutat-o să pună bazele unei organizații care, în zece ani, a sprijinit peste 3.000 de bolnavi, este vorba de Maria Culescu de la  Asociația MAME.

Premiul pentru „Depășirea barierelor” a revenit  Asociației Suport Mastocitoza Bucureșți pentru lupta pe care a dus-o în recunoașterea, la nivel național, a drepturilor bolnavilor de mastocitoză.

Din 2018, statul român încadrează cu grad de handicap bolnavii de mastocitoză, iar acest lucru nu s-ar fi putut face fără munca pe care asociația premiată a dus-o.

Premiul Galantom i-a revinit actorului Marius Manole, ambasador «  Hope and Homes for Children ».

 «Toți ce prezenți aici avem o ambiție comună – aceea de a demonstra că se poate»  este mesajul pe care l-a transmis Marius Manole, care a donat banii unei familii care avea nevoie de un acoperiș.

Premiul pentru Curaj l-a primit «  Asociația Lindenfeld » pentru programul educațional « Ajungem MARI ».

 „Am vizitat un centru de plasament, m-am îngrozit și m-am motivat. Acum lucrăm cu 2000 de copii”, a mărturisit Iarina Taban, fondatoarea asociației.

Daniela Ceredeev, directorul Liceului Tehnologic Vasile Cocea din Moldovița și Elisabeta Păcuraru, învățătoare la Școala Gimnazială din Eșelnita, sunt două femei care cred despre copiii din comunitățile lor că merită o viață și o educație mai bună. În timp, tinerii din școlile, after school-urile și comunitățile prin care lucrează cele două doamne, s-au molipsit de bine și acum sunt voluntari în diferite proiecte sau mentori pentru alți copii.

La această categorie au fost peste 100 de propuneri, iar jurizarea nu a fost simplă. Ceilalți nominalizați la această categorie au fost Asociația „La Primul Bebe“, și Asociația Proiect Pro Europa care „au mutat la rândul lor munții“ în comunitățile lor.

Premiul pentru Inovație  a revenit « Centrului de Evaluare și Analize Educaționale » pentru schimbările pe care acesta  le-a produs în sistemul de educație.

“Toată lumea e liberă să plece, dar nu pentru că nu avem alternative. Nu pentru că ți se termină zilele de stat în spital, nu pentru că nu ai cu ce să îți hrăneșți copiii. Fără capacitatea de a construi împreună, munca noastră va fi în zadar”, a spus Dana Pîrțoc, director ARC.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.