Azi se sarbatoresc 15 ani de cind exista ideea infiintarii Memorialului Sighet. In mod anormal, momentul se va consuma intr-un cvasianonimat deja traditional.
"Primul memorial al victimelor comunismului din lume" concretizeaza si pune in circulatie, tot azi, la ceas aniversar, o idee excelenta: un DVD (care se cheama ,,Muzeu de luat acasa) prin intermediul caruia se poate vizita, virtual, incinta Memorialului Sighet. La Sala Oglinzilor, de la sediul Uniunii Scriitorilor, e vernisata si o expozitie cu instantanee din Memorial cu tema "Represiunea impotriva scriitorilor". Am tinut sa consemnez cele doua puncte de reper ale zilei de astazi pentru ca, desi in sine sint vesti extraordinare, cel mai probabil, ele vor face doar in mod accidental obiectul unor stiri in presa de larga circulatie.
In alta ordine de idei, Memorialul de la Sighet capitalizeaza, discret, dar consecvent, multe beneficii pentru Romania.
Publicitate
Pentru intretinerea memoriei, pe scurt (de pe site-ul destul de putin vizitat al acestui foarte pretios proiect): Memorialul e "protejat" din 1995 de Consiliul Europei. Aceeasi institutie, incepind cu 1998, plaseaza Memorialul de la Sighet in prima linie a institutiilor care au ca scop pastrarea memoriei continentului alaturi de Memorialul de la Auschwitz si de Memorialul Pacii din Normandia.
Cu scopul de a "reconstrui si pastra memoria unor popoare, in particular a celui roman, carora timp de jumatate de secol li s-a indus in constiinta o istorie falsa", Memorialul are doua "componente" fundamentale: un Muzeu (localizat chiar in Sighet, exact in spatiul fostei si teribilei inchisori politice) si un Centru international de studii asupra comunismului (sediul sau e in Bucuresti). Nascut si crescut din indirjirea buna a citorva oameni, Memorialul iese tot mai mult si mai eficient in afara Romaniei; desi propune si expune o istorie tragica, institutia aceasta face o imagine buna tarii noastre. O face spunind adevarul istoriei noastre recente - unul greu de suportat, dar util, igienic si, din punctul meu de vedere, obligatoriu de spus.
In fine, ar fi putut fi ceva mai neplacut decit faptul ca "superprofesorul de istorie", care este Memorialul de la Sighet, e invaluit in atit de multa si, adesea, nedreapta discretie: sa nu fi existat, sa nu fi fost inventat!
In fiecare vara, la Memorial vin, la scoala de vara, tinerii. Sint curiosi, destepti si tot mai multi. E foarte bine. Asadar: pentru cei de la Memorial - respect!
Treceti pe la Sighet si mirositi zidurile inchisorii in celule. E un miros greu de fum impregnat in pereti, un miros pe care n-o sa-l uitati toata viata.
Respectele mele, domnule Parasconiu, pentru randurile dumneavoastra si pentru ca inchinati un gand celor care au murit acolo si pentru zilele de infern ale chinuitilor incarcerati care au avut sansa sa scape vii de acolo...
Precaritatea noastra civica , de Liviu ANTONESEI (21-01-2008)<br /> Greva foamei a trecut de 30 de zile si deja risca sa lase urme ireversibile in sanatatea protestatarilor. Dar noua nu ne pasa! In vreme ce noi asistam incintati sau iritati la meciul de ping-pong pe tema Norica Nicolai, al nu stiu citelea conflict din interiorul puteriinoastre bicefale, circa 500 de oameni - acum, mai multi, pentru ca protestul s-a extins de la Bucuresti la Brasov - isi risca sanatatea si chiar viata pentru adevarurile istoriei noastre recente - Revolutia si mineriadele - si poate pentru un viitor mai bun - legea lustratiei si legea votului uninominal. Despre Norica Nicolai vorbesc politicienii, despre ea se pronunta jurnalistii si comentatorii, ea este subiectul vedeta al televiziunilor. Tot catre Norica Nicolai, de marti si catre interimarul Melescanu, este indreptata si atentia opiniei publice. Asta in vreme ce sute de oameni sint in greva foamei, unii dintre ei ajungind deja in spital, altii fiind asistati medical la locurile in care-si desfasoara radicalul protest. Greva a trecut de 30 de zile si deja risca sa lase urme ireversibile in sanatatea protestatarilor. Dar noua nu ne pasa! Dintre oficiali, doar presedintele a avut o intrevedere cu grevistii, promitind sa-si exercite functia de mediator intre puterile statului. Sa dea Domnul sa aiba succesinainte de a se produce ireparabilul! Impreuna cu fundatia mea, alaturi de alte citeva instante ale societatii civile, mi-am declarat solidarizarea cu revendicarile grevistilor inca de la inceput. Am facut asta si pentru ca ma intereseaza rezolvarea legala si decenta a chestiunilor legate de Revolutie si mineriade, si pentru ca ma priveste un viitor mai curat al tarii mele, dar si pentru ca stiu ce inseamna sa ajungi la o asemenea forma de protest.
Precaritatea noastra civica , de Liviu ANTONESEI (21-01-2008)<br /> Greva foamei a trecut de 30 de zile si deja risca sa lase urme ireversibile in sanatatea protestatarilor. Dar noua nu ne pasa! In vreme ce noi asistam incintati sau iritati la meciul de ping-pong pe tema Norica Nicolai, al nu stiu citelea conflict din interiorul puteriinoastre bicefale, circa 500 de oameni - acum, mai multi, pentru ca protestul s-a extins de la Bucuresti la Brasov - isi risca sanatatea si chiar viata pentru adevarurile istoriei noastre recente - Revolutia si mineriadele - si poate pentru un viitor mai bun - legea lustratiei si legea votului uninominal. Despre Norica Nicolai vorbesc politicienii, despre ea se pronunta jurnalistii si comentatorii, ea este subiectul vedeta al televiziunilor. Tot catre Norica Nicolai, de marti si catre interimarul Melescanu, este indreptata si atentia opiniei publice. Asta in vreme ce sute de oameni sint in greva foamei, unii dintre ei ajungind deja in spital, altii fiind asistati medical la locurile in care-si desfasoara radicalul protest. Greva a trecut de 30 de zile si deja risca sa lase urme ireversibile in sanatatea protestatarilor. Dar noua nu ne pasa! Dintre oficiali, doar presedintele a avut o intrevedere cu grevistii, promitind sa-si exercite functia de mediator intre puterile statului. Sa dea Domnul sa aiba succesinainte de a se produce ireparabilul! Impreuna cu fundatia mea, alaturi de alte citeva instante ale societatii civile, mi-am declarat solidarizarea cu revendicarile grevistilor inca de la inceput. Am facut asta si pentru ca ma intereseaza rezolvarea legala si decenta a chestiunilor legate de Revolutie si mineriade, si pentru ca ma priveste un viitor mai curat al tarii mele, dar si pentru ca stiu ce inseamna sa ajungi la o asemenea forma de protest.
Asa e: jos palaria pt. articol!
Am si o intrebare: ati auzit ca s-a inventat LINK-ul? Sau, poate, nu era cazul, daca tot nu prea e vizitat site-ul...(care se numeste?...?)
@4 Lucid. Sigur. Este acel domn care a contabilizat crimele si deportarile evreilor din Ardeal si Sighet la Auschwitz in perioada ocupatiei hortyste tot la crime romanesti.
Citeste opiniile lui Paul Goma. Lucrarile le gasesti pe site-ul lui paulgoma.free.fr
ma-ndoiesc de contabilitatea dvs. antonescu are destui pe suflet ca sa mai adauge. de ce nu a fost la sighet? pai de ce nu a fost la marasesti, la tebea, la alba-iulia, la... stupid.
revenim la articol. mult respect pentru cei care au contribuit la memorial.
@uhi4ge Vezi ca esti pe dianfara in acest caz: tocmai ca marele laureat A FOST LA SIGHET cand cu inaugurarea casei sale memoriale, realizata de statul roman, dar a refuzat sa mai mearga 2-3 strazi mai incolo la Memorial. Si poate dai pe google Tony Judt si memorialul Sighet sa mai citesti ceva interesant.
Nu sunt un om lesne impresionabil, dar vizita la Memorial m-a cam daramat...Am intrat in incaperea care avea rolul de carcera, cred (la etajul I si/sau II), am inchis usa, dar marturisesc ca nu am reziztat mai mult de 30 secunde.Prietenii m-au intrebat daca le recomand deplasarea la Sighet si nu am stiut ce sa le raspund.
P.S. Merita amintit in cuprinsul articolului si numele Anei Blandiana.
@lucid 4
Ma gandesc la doua explicatii posibile :
a. sistemul comunist a fost puternic promovat/sustinut de etnia din care face parte si "renumitul premiu Nobel" amintit (sa nu vorbim de funie in casa...);
b. unii s-ar putea intreba daca nu cumva ororile comunismului nu ar putea avea acelas statut ca si holocaustul atat de blamat (pe buna dreptate) pana acum.
Sigur, subiectul e foarte delicat...
Poate doar asa sa mai spalam imaginea terfelita a tarii noastre in plan international , aratind ororile comunismului. Doar asa mai putem inscrie cu litere de foc in constiintele tinerilor generatii sacrifciul facut de inaintasii nostri ,spiritul de jertfa de care este capabil acest popor . Altfel , in conditiile in care orele de istorie a romanilor ,practic, nu mai exista in scoli ,vom uita cu totul si de identitatea noastra nationala.
Acesta este de fapt obiectivul de atins al unora.
Ca fost participant la scolile de vara de la sighet,si ca unul care s-a intors de nenumarate ori la sighet pentru memorial nu pot decat sa salut acest articol. O vizita obligatorie pentru orice roman, un loc care iti schimba viata. Spor si bafta mai departe!
Pentru a comenta acest articol va puteti loga aici.
Daca nu aveti cont va puteti inregistra aici.
Întrucât dorim ca site-ul cotidianul.ro să rămână un spaţiu al al discuţiilor civilizate, îi invităm pe cei care postează comentarii la articole să respecte următoarele reguli:
1. Să folosească un limbaj civilizat, să evite aprecierile xenofobe, antisemite sau rasiste
2. Să se refere doar la articolul la care postează
3. Să se abţină de la atacuri off topic la adresa autorilor
Nerespectarea acestor reguli va duce la şteregerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii. Abaterile repetate vor avea drept consecinţă banarea.
F5, compania de new media a grupului Realitatea-Catavencu, a semnat astazi un contract de licenta pe perioada nedeterminata cu compania Casa Serafim, detinuta de jurnalistul Cornel Nistorescu, prin intermediul caruia ii transmite drepturile de folosinta si dezvoltare a marcii Cotidianul.ro.
Publicitate
GHID CULTURAL DE CALATORIE
Vrem sa alcatuim un ghid cultural pe baza povestilor voastre despre ce spatii culturale ati vizitat sau la ce evenimente ati participat, asa ca va invitam sa trimiteti amintirile voastre aici. Noi le vom publica pe blogul turistilor de elita: travel.blog.cotidianul.ro, iar cele mai bune dintre ele vor aparea in editiile tiparite ale ziarului Cotidianul si vor putea castiga intreaga colectie de carti "Cele mai iubite orase".
Vezi primele comentarii
