Liiceanu la volan: elogiu lui Siegfried

In urma articolului "Masinile-surpriza ale intelectualilor de elita" publicat de Cotidianul pentru weekend, Gabriel Liiceanu ne-a trimis un "drept la replica", la insistentele prietenului sau Siegfried, un BMW seria 3.

O "masina de fenomenolog trecut prin scoala pilotilor de Formula 1", caruia i-am facut o mare nedreptate confundindu-l cu un BMW seria 5, "masina de racheti si de recuperatori"

Stimate domnule Cristian Teodorescu,

Cotidianul din 25 mai a.c. a publicat, sub semnatura doamnelor Raluca Ion si Steluta Voica, un articol despre "masinile scriitorilor". Desi se mentioneaza ca am refuzat sa particip la "ancheta" initiata de ziarul dumneavoastra, in textul amintit se vorbeste despre masinile "pe care le am in posesie" si se pomeneste (lucru care mi s-a parut total impudic, intrucit tine in mod strict de intimitatea mea si a celor doua masini) chiar si numele lor: Siegfried (BMW-ul) si Marcello (Alfa Romeo).

Pina aici, treaca-mearga.

Am revenit dupa 15 minute. Am pus cheia in contact si, pentru intiia oara in doi ani, motorul nu a pornit din prima. Am simtit ca ceva nu e in regula. Inima a inceput sa-mi bata mai repede si pe frunte mi-au aparut citeva broboane de sudoare. Nici mormaitul inconfundabil al lui Siegfried, mugetul acela infundat, amestec de furtuna ce sta sa inceapa si de monstru marin in calduri, nu mai era acelasi. Ochii mi-au alunecat pe ziarul abandonat de pe scaun si dintr-o data am inteles: in sfertul de ora in care lipsisem din masina, Siegfried citise articolul! Exact lucrul de care ma temusem - ca Siegfried ar fi putut afla cumva de articol, dar eu ma gindeam la o discutie neatenta, purtata pe tema asta in masina sau in preajma ei - se petrecuse.

Mai mult ca sigur ca o sa va intrebati ce anume l-ar fi putut supara pe Siegfried atit de tare (si ce l-a suparat efectiv dupa citire) in articolul scris de cele doua gratioase doamne de la ziarul dumneavoastra. Ei bine, in primul rind - pentru ca dupa o vreme a binevoit sa-mi explice ce s-a intimplat in absenta mea si a recunoscut ca citise articolul - l-a scos din sarite poza din ziar. Imediat si-a dat seama ca nu e a lui. Cum si-au imaginat cele doua gratioase autoare ale articolului, fie si pentru o clipa, ca Siegfried s-ar fi putut lasa inselat atit de copilareste? El a observat de indata ca era vorba de poza unui impersonal BMW, luata de pe Internet si pusa in ziar. (Ziarul dumneavoastra a trisat, domnule Teodorescu, a trisat si nu stiu daca am sa-l pot opri pe Siegfried sa va dea in judecata pentru lezare de imagine si de identitate).

Bineinteles ca l-a scos din minti si faptul ca � sta scris acolo! - el, Siegfried, ar fi facut parte din Seria 5! Acum imaginati-va si dumneavoastra o clipa, dle Teodorescu, ca ati fi avut, sa zicem, 90 de kilograme si ca dupa o dieta complicata ati fi reusit sa atingeti greutatea mult visata de 78 de kilograme, cea pe care o avuseserati in plina forta si tinerete, in jurul virstei de 28 de ani. V-ar placea sa va puna cineva numele in ziar sub o huiduma de 90 de kile? Pai Siegfried, domnule Teodorescu, face parte din Seria 3. Este un 330 xd. Ceea ce inseamna ca are talie medie, 3 litri capacitatea cilindrilor, 230 de cai-putere, tractiune pe patru roti si motor diesel. E suplu, domnule Teodorescu, este suplu ca o sageata care s-a dat de trei ori peste cap si s-a prefacut in sotul unei antilope gnu. Nu are burta, domnule Teodorescu, ca fratii lui din Seria 5 despre care, fie vorba intre noi, toata lumea stie ca sint masini de racheti si de recuperatori. Or, Siegfried, draga domnule Teodorescu, este masina de fenomenolog trecut prin scoala pilotilor de Formula 1, este un ogar afgan care ajunge la 100 pe ora in 6,3 secunde, tinind in timpul asta Sein und Zeit in gura si fiind capabil sa ti-l povesteasca dupa ce a trecut linia de sosire!

Va veti fi intrebind de ce il cheama Siegfried. Evident ca de la eroul nibelungic, dar mai ales pentru ca in numele sau se imbina victoria (Sieg), binecuvintarea (Segen) si pacea (Frieden). Fiecare cursa a lui Siegfried pe Valea Oltului este o victorie a inteligentei suple, repurtata cu binecuvintarea Celui de Sus asupra sufletului involburat al celui de la volan. Adevarul e, domnule Teodorescu, ca Siegfried imi coboara pacea in suflet.

Siegfried, pe DN 1, asistind neputincios la zdrobirea nemiloasa a unui fan al presedintelui Basescu, Traian Ungureanu.

Cind Marcello a aparut in garaj, in boxa de linga Siegfried, am crezut ca o sa se surpe cerul. Trei zile nu m-a mai lasat sa ma urc in el. "Siegfried!", i-am spus, "intelege baiatule, tu nu esti masina de Bucuresti. E pacat de amortizoarele tale! Pe urma, dupa trei-patru parcari la Casa Scinteii, ramii fara oglinzi. Adu-ti aminte ce ne-a spus domnul de la firma, ca se fura pe capete oglinzile de BMW. Ne-a sfatuit chiar, ca sa putem parca linistiti, sa-ti crap oglinzile cu o lovitura usoara de ciocan si ne-a aratat, iti mai amintesti?, si locul in care trebuie lovit. M-am infiorat, tii minte. I-am raspuns ca mai bine mi-as fi dat cu ciocanul peste degete decit sa comit barbaria pe care mi-o propunea. Ti-am vazut atunci ochii splendizi, arcuiti fin spre aripa, cum au inflorit intr-un zimbet recunoscator. Cred ca din clipa aceea ai inceput sa tii la mine. Dar sa revenim. Marcello, Siegfried draga, o sa ne ajute, lasindu-se frecat toata ziua in acest oras care, vorba lui Cioran, arata din ce in ce mai mult ca un sancru, sa raminem in forma pentru drumurile mai lungi". N-a raspuns. Am schimbat tonul. L-am rugat, cu o severitate abia mascata in glas, sa termine o data cu nationalismele timpite nemtesti, i-am explicat ca am intrat cu totii in Europa si ca, oricum, traim intr-o lume a globalizarii: motoarele sint nemtesti, designul e italian, soferii sint romani. Si ca trebuie sa invete odata si odata sa respecte pe "altul" si "diferitul".

Siegfried este insa trufas. (S-ar putea ca superbia lui sa-l piarda intr-o buna zi.) Seria 3 a BMW-ului este singura care a produs un bolid, lasind recognoscibila linia clasica a prototipului. (Din cauza asta seamana cu un campion pe suta, care se prezinta la start imbracat intr-un costum Balmin.) Daca francezii au dat lumii brinza perfecta (Brie de Meaux), iar italienii lauta perfecta (Stradivarius), nemtii au dat lumii motorul perfect. El s-a numit BMW, iar intruparea acestui geniu intr-un individ poarta numele de Siegfried. Trebuie sa luati, cu mine si cu Siegfried, o curba pe Valea Oltului, domnule Teodorescu, in care sa intrati cu 110 pe ora si sa iesiti cu 130, bind in timpul asta, fara ca un strop sa va alunece pe pantalonii de culoarea oului de rata, o ceasca de cafea, pentru ca sa puteti intelege ceva din minunea numita Siegfried. Trebuie sa mai stiti ca mugetul motorului, un muget tandru si salbatic totodata, e cel care ii innebuneste pe fericitii soferi ai unui Siegfried. Mugetul acesta inconfundabil, obtinut prin combinatii sofisticate de filtre executate in laboratoarele de testare ale BMW-ului, este rezultatul muncii unei echipe din care fac parte deopotriva ingineri, sunetisti si constructori de orga. La auzul lui, soferul simte ceva ce nu poate fi comparat decit cu efectul afrodiziac al mirosului de frezie asupra unui indragostit sau cu gustul unui simbure de maslina asupra unei pisici. El se lasa auzit la cea mai mica apasare a piciorului pe pedala de acceleratie. Si atunci se mai petrece ceva. Motorul pe diesel al lui Siegfried are o latenta de o zecime de secunda; el nu raspunde in prima zecime de secunda comenzii. Si exact in clipa in care incepi sa te nelinistesti, Siegfried, cu aspectul lui de inalt functionar de banca imbracat in haina la doua rinduri, face un formidabil salt inainte care-ti taie respiratia si te infunda in scaun. Viteza manevrei de depasire este fulgeratoare. Si, din aceasta cauza, Siegfried e o masina pentru Romania, nu pentru Germania. Cine nu a lasat in urma, inghitind instantaneu, una cite una, masinile care se tirasc in cirduri in spatele unui convoi de TIR-uri pe soselele Romaniei a trait, intr-un anume sens, degeaba.

O ultima precizare. Data fiind stilistica lui Siegfried, pe care nu stiu in ce masura am reusit sa o redau in aceste citeva cuvinte, as propune ca la volanul unui BMW 330 xd sa le fie interzis sa se urce celor care nu au citit capitolul "Antinomiile ratiunii" din Critica ratiunii pure si cele 25 de versuri din Henric al IV-lea (Partea I), care alcatuiesc faimosul schimb de replici dintre Hotspur murind si printul invingator. Cu speranta ca am reusit sa elimin citeva din inexactitatile strecurate in articolul gratioaselor dumneavoastra colaboratoare, va rog sa primiti, stimate domnule Teodorescu, expresia sentimentelor mele distinse.

Gabriel Liiceanu

• "Masinile-surpriza ale intelectualilor de elita"

Saptamina trecuta, in editia pentru weekend, Cotidianul a publicat articolul "Masinile- surpriza ale intelectualilor de elita", in care acestia povesteau ce masini i-au sedus prin forme, farmec si inteligenta si ce masini au ales sa ia cu ei acasa. H.-R. Patapievici s-a obisnuit greu cu luxul unui Volvo, Mircea Cartarescu e pregatit sa-si schimbe micuta japoneza Suzuki Wagon R Plus cu un BMW, iar pe Nicolae Breban, care a condus la tinerete masina regelui Mihai, nu-l mai multumesc in ultima vreme decit BMW si Mercedes. Desi si-a cumparat de curind un BMW seria 1, Nicolae Manolescu e extrem de multumit ca-si conserva statutul de admirator de la distanta al tehnicii automobilistice si lasa condusul in seama sotiei. Gabriel Liiceanu este prezentat in articol ca fiind posesorul a doua masini, un BMW si o Alfa Romeo, pe care le alinta Siegfried si Marcello. De asemenea, scriitorul se autodescrie ca un conducator pasionat, cu unele valente sportive ("imi place sa conduc "agresiv" pe Valea Oltului").

• Autorul "Usii interzise", in ani si carti
• S-a nascut in 1942 la Rimnicu Vilcea
• 1960-1965 � cursurile Facultatii de Filosofie a Universitatii Bucuresti
• 1968-1973 � cursurile Facultatii de Limbi Clasice a Universitatii Bucuresti
• 1982-1984 � bursier al Fundatiei "Alexander von Humboldt"
• Incepind din 1990, este director al Editurii Humanitas
• Autorul mai multor volume de eseuri si studii de filosofie printre care: "Jurnalul de la Paltinis" (1983), "Cearta cu filosofia" (1992), "Apel catre lichele" (1992), "Despre limita" (1994), "Declaratii de iubire" (2001), "Om si simbol. Interpretari ale simbolului in teoria artei si filosofia culturii" (2005), "Despre minciuna" (2006)
• In 2002 a publicat "Usa interzisa" (jurnal)
• Traducatorul unor texte filosofice importante: Platon � "Hippias Minor", "Euthydemos", "Phaidros" si Martin Heidegger � "Originea operei de arta", "Repere pe drumul gindirii", "Introducere in metafizica" (toate acestea in colaborare cu Thomas Kleininger) si "Fiinta si timp" (in colaborare cu Catalin Cioaba)

• Daca doriti sa reciti articolul: Masinile-surpriza ale intelectualilor de elita
  

Liiceanu conduce BMW si Alfa Romeo, Plesu si Patapievici merg cu Volvo, iar Cartarescu vrea BMW.

Intelectualii romani isi povestesc masinile cu o voluptate cumpatata si par ca le prefera pe cele puternice, cu autoritate in trafic. Mircea Cartarescu se pregateste sa-si paraseasca micuta japoneza Suzuki Wagon R Plus pentru un BMW, H.-R. Patapievici se bucura de luxul unui Volvo S60, iar Gabriel Liiceanu este mindrul posesor al lui Siegfried si al lui Marcello, cum si-a poreclit BMW-ul seria 5, respectiv Alfa Romeo 147. Nicolae Manolescu si-a cumparat de curind un BMW ceva mai mic, seria 1, de care este extrem de multumit si pe care il conduce sotia sa.