ULTIMA ORA
Previous Pause Next
 
Home » Arte & Popcult » Carte » Noica - evazionist pentru Manolescu, activist la Liiceanu

Noica - evazionist pentru Manolescu, activist la Liiceanu

02 Dec 2008 Alexandra Olivotto | 1 comentarii | 1950 vizualizari
Rating:
7 voturi
Marime text a A  Trimite pe email   Comenteaza
 
Manolescu ﾅ殃 Liiceanu au fiecare propriul Noica: al celui dintﾃ｢i e evazionist, 窶徼rﾄナrist窶 ﾅ殃 condescendent faﾅ｣ﾄ de literaturﾄ. Al celui de-al doilea e activist, cerebral ﾅ殃 adept convins al beletristicii.
 
Manolescu si Liiceanu
Nicolae Manolescu criticﾄ compromisul lui Noica, ﾃｮn timp ce Liiceanu apﾄビﾄ memoria mentorului sﾄブ.
Douﾄ lucrﾄビi care au animat recent peisajul literelor autohtone, „Istoria criticﾄ a literaturii române” de Nicolae Manolescu ﾅ殃 „Scrisori cﾄフre fiul meu” de Gabriel Liiceanu, prezintﾄ portrete nu o datﾄ divergente ale lui Constantin Noica. În ceea ce priveﾅ殳e relaﾅ｣ia filozofului cu regimul comunist, Manolescu vede evazionism, iar Liiceanu, un activism divorﾅ｣at de orientare poli­ticﾄ, fﾄツut „cu aprobare” ﾅ殃 totuﾅ殃 în interstiﾅ｣ii.

Cel dintâi aliazﾄ afirmaﾅ｣ia lui Marino cu „sihﾄピtria cultu­ralﾄ” pe care o invoca Patapievici ﾅ殃 spune cﾄ „Noica a fost îngﾄヅuit tocmai pentru cﾄ acﾅ｣iunea lui era declarat evazionistﾄ, adicﾄ pur culturalﾄ, naﾅ｣ionalistﾄ ﾅ殃 pe deasupra utilﾄ politicii PCR din anii ’70-’80 de recuperare a exilului cu care Noica avea relaﾅ｣ii strânse (îndeosebi cu Eliade, Ionescu ﾅ殃 Cioran, cultivaﾅ｣i acum de regimul comunist, care, cu un sfert de veac mai devreme, îl aruncase pe Noica în închisoare acuzându-l, ce paradox!, de a le fi rﾄピpândit cﾄビﾅ｣ile în Ro­mânia)”. Manolescu vorbeﾅ殳e ﾅ殃 despre „o colaborare nu doar de idei cu fosta Securitate“ ﾅ殃 invocﾄ explicaﾅ｣ia lui Liiceanu: „A încercat (...) sﾄ-i apere memoria folosind un argument falacios: Noica n-ar fi fﾄツut concesiile cu pricina (mai degrabﾄ probe de laﾅ殃tate mﾄビuntﾄ) decât fiindcﾄ a ﾅ｣inut sﾄ-i fie publicate cﾄビﾅ｣ile. Posibil, dar ce justificare e asta?“, se întreabﾄ Manolescu.

Cu totul altfel vede Liiceanu lucru­rile. În primul rând, implicarea cul­tu­ralﾄ numai purﾄ nu e, extra­po­leazﾄ eseistul cuvintele lui Noica: „Cultura e altceva decât cultura de salon. Iar dacﾄ istoria culturii este povestea felului în care oamenii ﾅ殃-au dat altora sufletul, numai tre­când prin istoria asta ai sﾄ poﾅ｣i învﾄη｣a modul în care se ec-spirﾄ, în care se moare în beneficiul celuilalt, modul în care se dﾄ sufletul cu adevﾄビat”. În contextul în care cultura e o ches­tiune de viaﾅ｣ﾄ ﾅ殃 de moarte, demersul lui Noica are o anvergurﾄ care transcende politicul, cel puﾅ｣in la Liiceanu: „Credea (Noica - n.r.) deopotrivﾄ în fiinﾅ｣a noastrﾄ cﾄホutﾄ ﾅ殃 în funcﾅ｣ia salvatoare a acestei convertiri ﾅ殃, ca orice profet, utopist ﾅ殃 activist autentic, era un fanatic care, de astﾄ datﾄ, visa sﾄ populeze lumea cu agenﾅ｣i ai filozofiei (...). Spiritualizatﾄ astfel, omenirea ar fi încetat sﾄ mai fie un amestec ignobil de oameni ﾅ殃 sub-oameni, ar fi devenit o rasﾄ de dincolo de rase, o lume de semizei unificatﾄ de credinﾅ｣a în zeii culturii”, subliniazﾄ eseistul.

Când vine vorba de sentimentalitatea lui Noica, Manolescu ﾅ殃 Liiceanu o interpreteazﾄ cu totul ﾅ殃 cu totul diferit. „Viaﾅ｣a spiritului conteazﾄ mai mult decât intelectul. În felul paradoxal al lui Nae Ionescu ﾅ殃 M. Eliade, Noica socoteﾅ殳e inteli­genﾅ｣a «nesu­feritﾄ», iar pe oamenii inteli­genﾅ｣i plicticoﾅ殃. Una din minﾅ｣ile cele mai sclipitoare din filozofia (ﾅ殃 culturalﾄ) româ­neascﾄ scrie fﾄビﾄ sﾄ clipeascﾄ: Am învﾄη｣at totdeauna mai mult de la oamenii proﾅ殳i decât de la cei inteligenﾅ｣i“, crede Manolescu ﾅ殃 pluseazﾄ: „Un om cu mintea doldora de idei (Jurnalul filosofic din 1944 e o dovadﾄ) ﾅ殃 atât de riguros în urmﾄビirea lor pariazﾄ pe trﾄナri ﾅ殃 nu dﾄ doi bani pe intelect, care n-ar avea altﾄ putere decât sﾄ dubleze viaﾅ｣a adevﾄビatﾄ a spiritului prin concepte ﾅ殃 leg“. Liiceanu nu îl vede într-atât de „simﾅ｣itor” pe Noica, pﾄピtrând niﾅ殳e rezerve ferme. O spune, referindu-se la „Jurnalul de la Pﾄネtiniﾅ“: „Cu ajutorul lui Noica, ﾅ殃 oarecum în pofida lui, scrisesem o subversivﾄ poveste de iubire”.

Dimpotrivﾄ, autorul „Scrisorilor cﾄフre fiul meu” vede în acﾅ｣iunea paideicﾄ a lui Noica asupra lui o civilizare a pornirilor sale de „bun sﾄネbatic”: „Dacﾄ mﾄ uit în urmﾄ, singura mea teamﾄ este cﾄ a vrut sﾄ mﾄ «civilizeze» prea tare, sﾄ mﾄ împingﾄ în punctul în care ﾅ｣ipﾄフul necioplit al inimii nu mai putea strﾄッate dincolo de bunele maniere ale minﾅ｣ii”. E drept, recunoaﾅ殳e Liiceanu, Noica a ﾅ殳iut sﾄ mizeze pe afectivitatea lui, „ca mare pedagog ce era”, l-a îndemnat sﾄ se dﾄビuiascﾄ, dar ﾅ殃 sﾄ obﾅ｣inﾄ uneltele necesare acestui act: „Nu poﾅ｣i sﾄ le propui un simplu ﾅ｣ipﾄフ, oricât de autentic ar fi el. Trebuie sﾄ ai mijloacele de a-l modula, de a-l transforma în melodie. Pentru asta ai nevoie sﾄ treci prin cﾄビﾅ｣ile mari ale lumii (...)”, precizeazﾄ Liiceanu. Modul în care Noica vedea literatura constituie un alt punct în care vederi­le filozofului ﾅ殃 acelea ale criticului lite­rar sunt divergente. Manolescu, care dﾄ ample citate din „Jurnalul de la Pﾄネtiniﾅ“ în capitolul „Istoriei criti­ce...” consacrat lui Liiceanu, susﾅ｣ine: „Probabil tot influenﾅ｣a lui Noica a determinat la Liiceanu o anumitﾄ rezer­vﾄ faﾅ｣ﾄ de literaturﾄ, vizibilﾄ mai cu seamﾄ în primele cﾄビﾅ｣i, abandonate ulterior”.

Dimpotrivﾄ, în „Scri­sori cﾄフre fiul meu”, este evident cﾄ Noica includea literatura în arsenalul sﾄブ pedagogic ﾅ殃 îi acorda un rol privi­legiat: „Era un seducﾄフor care îﾅ殃 propusese sﾄ umple, prin strategii ﾅ殃 ﾅ歛rmuri literare, prﾄパastia care despﾄビﾅ｣ea limbajul filozofiei de cel obiﾅ殤uit al oamenilor ﾅ殃, astfel, sﾄ împace filosofia cu lumea, în vederea convertirii tuturor la lumea filozofiei”. Liiceanu vorbeﾅ殳e chiar despre „neaﾅ殳eptata transpoziﾅ｣ie a filozofiei în plan epic” ﾅ殃 subliniazﾄ: „Acum Noica se «folosea» de noi, încercând sﾄ vadﾄ textul lui Hegel cu ochii inocenﾅ｣ei noastre, aﾅ歛dar exploatând-o pe aceasta în mod metodologic, mode­lându-ﾅ殃 discursul dupﾄ ea ﾅ殃 încercând sﾄ construiascﾄ o povestire cât mai fluentﾄ ﾅ殃 mai seducﾄフoare, un basm filozofic pe înﾅ｣elesul oricui“.

În contextul în care cultura e o ches­tiune de viaﾅ｣ﾄ ﾅ殃 de moarte, demersul lui Noica are o anvergurﾄ care transcende politicul, cel puﾅ｣in la Liiceanu.

 

 

 

 

 

 

 
 
 
 
Abonare Newsletter
 
 
 

1 comentarii

 
1
Camelian Propinatiu 03-Dec-2008 11:54
Reactii relativ vechi fata de site
Un dialog real al celor doi megaintelectuali, pe Realitatea TV sau A1, chiar ca ar fi un eveniment!
Dl Manolescu si-ar mentine ideile demolatoare, dar ar trebui sa raspunda pentru ce nu l-a atacat pe fragilul Noica inca de la primele compromisuri cu Eminescu ﾅ殃 cu performanta in cultura Romaneasca, poate se indrepta.
Dl Liiceanu are mai sus reactii relativ vechi, datand de cand scrisorile. Cele recente s-ar putea CITI in configaratia noului site Humanitas, de unde au disparut paginile speciale, dedicate frapant unor autori promovati de editura, pentru Eliade, Cioran, Noica, Monica Lovinescu si Virgil Ierunca pierderea de imagine putand duce la multa uitare.
 
Pentru a comenta acest articol va puteti loga aici.
Daca nu aveti cont va puteti inregistra aici.

 
Întrucât dorim ca site-ul cotidianul.ro sﾄ rﾄノânﾄ un spaﾅ｣iu al al discuﾅ｣iilor civilizate, îi invitﾄノ pe cei care posteazﾄ comentarii la articole sﾄ respecte urmﾄフoarele reguli:



1. Sﾄ foloseascﾄ un limbaj civilizat, sﾄ evite aprecierile xenofobe, antisemite sau rasiste

2. Sﾄ se refere doar la articolul la care posteazﾄ

3. Sﾄ se abﾅ｣inﾄ de la atacuri off topic la adresa autorilor


Nerespectarea acestor reguli va duce la ﾅ殳eregerea comentariilor, fﾄビﾄ avertisment ﾅ殃 fﾄビﾄ explicaﾅ｣ii. Abaterile repetate vor avea drept consecinﾅ｣ﾄ banarea.
 
 
Locuri de munca disponibile in jobs.Cotidianul.ro
 
 
CARTE

Cartea care aruncﾄ ﾃｮn aer lumea culturalﾄ din Romﾃ｢nia

08 Feb 2010 | 0 comentarii
Personalitﾄη｣ile culturale ale ﾅ｣ﾄビii, de la Cﾄネinescu ﾅ殃 Noica pﾃ｢nﾄ la Liiceanu ﾅ殃 Pleﾅ殷, sunt atacate virulent de Adrian Marino, scrie Evenimentul Zilei.

De alegeri s-a certat cu prietenii pﾃｮnﾄ la despﾄビﾈ嬖re, trﾄナeﾈ冲e o viaﾈ崙 inacceptabilﾄ, de o frumuseﾈ嫺 uluitoare, nu vede ce se poate ﾃｮntﾃｮmpla sﾄ mai vrea sﾄ publice, preferﾄ cﾃｮinii

07 Feb 2010 Adriana Gheorghe | 0 comentarii
Ionuﾈ Chiva (n. 窶78) a scris romanul 窶69窶 (la care a lucrat 4 ani), publicat ﾃｮn 2004, la Polirom, cu o prefaﾈ崙 de Mircea Martin. A lucrat ﾃｮntr-o vreme ca jurnalist, ﾃｮn prezent e traducﾄフor pentru Polirom. L-am provocat la acest interviu tocmai pentru a-mi oferi prilejul de a mai citi ceva de Chiva. Mi-a rﾄピpuns cu supra de mﾄピurﾄ.

Columbia Pictures va ecraniza ultimul roman al lui Dan Brown

04 Feb 2010 | 0 comentarii
Romanul "The Lost Symbol", publicat de Dan Brown ﾃｮn luna septembrie a anului trecut, va fi ecranizat de Columbia Pictures. Studiourile l-au contractat pe Steven Knight pentru adaptarea celui de-al treilea roman al scriitorului american.

CTP: Racolarea lui Mihai Eminescu ﾃｮn rﾃ｢ndul sfinﾅ｣ilor Bisericii Ortodoxe este un semn de penurie ﾃｮn materie de cadre

03 Feb 2010 | 0 comentarii
"De-a lungul deceniilor ﾅ殃 chiar secolelor noi stﾄノ foarte prost la capitolul preoﾅ｣i care sﾄ poatﾄ fi canonizaﾅ｣i pentru ceea ce au fﾄツut pentru poporul romﾃ｢n", a spus CTP.

Herta Muller: ﾃ始lﾄフurarea lui Marius Oprea de la ﾈ册fia Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului ﾃｮnseamnﾄ o bﾄフalie cﾃ｢ﾈ冲igatﾄ de structurile vechiului regim

02 Feb 2010 | 0 comentarii
Scriitoarea Herta Mﾃｼller, laureatﾄ a premiului Nobel pentru Literaturﾄ, susﾈ嬖ne printr-o scrisoare publicﾄ numirea istoricului Marius Oprea ca preﾈ册dinte al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului ﾈ冓 Memoria Exilului Romﾃ｢nesc (IICCMER).
 
CELE MAI
 
 
 

Spatiile publicitare F5 sunt administrate de