Login Inregistrare ca membru
Sam, 21 Noi 2009, 03:28
Actualizat: acum 2 ore si 9 minute
Actualizat: acum 2 ore si 9 minute
ULTIMA ORA
Noica - evazionist pentru Manolescu, activist la Liiceanu
Manolescu şi Liiceanu au fiecare propriul Noica: al celui dintâi e evazionist, “trăirist” şi condescendent faţă de literatură. Al celui de-al doilea e activist, cerebral şi adept convins al beletristicii.
Cel dintâi aliază afirmaţia lui Marino cu „sihăstria culturală” pe care o invoca Patapievici şi spune că „Noica a fost îngăduit tocmai pentru că acţiunea lui era declarat evazionistă, adică pur culturală, naţionalistă şi pe deasupra utilă politicii PCR din anii ’70-’80 de recuperare a exilului cu care Noica avea relaţii strânse (îndeosebi cu Eliade, Ionescu şi Cioran, cultivaţi acum de regimul comunist, care, cu un sfert de veac mai devreme, îl aruncase pe Noica în închisoare acuzându-l, ce paradox!, de a le fi răspândit cărţile în România)”. Manolescu vorbeşte şi despre „o colaborare nu doar de idei cu fosta Securitate“ şi invocă explicaţia lui Liiceanu: „A încercat (...) să-i apere memoria folosind un argument falacios: Noica n-ar fi făcut concesiile cu pricina (mai degrabă probe de laşitate măruntă) decât fiindcă a ţinut să-i fie publicate cărţile. Posibil, dar ce justificare e asta?“, se întreabă Manolescu.
Cu totul altfel vede Liiceanu lucrurile. În primul rând, implicarea culturală numai pură nu e, extrapolează eseistul cuvintele lui Noica: „Cultura e altceva decât cultura de salon. Iar dacă istoria culturii este povestea felului în care oamenii şi-au dat altora sufletul, numai trecând prin istoria asta ai să poţi învăţa modul în care se ec-spiră, în care se moare în beneficiul celuilalt, modul în care se dă sufletul cu adevărat”. În contextul în care cultura e o chestiune de viaţă şi de moarte, demersul lui Noica are o anvergură care transcende politicul, cel puţin la Liiceanu: „Credea (Noica - n.r.) deopotrivă în fiinţa noastră căzută şi în funcţia salvatoare a acestei convertiri şi, ca orice profet, utopist şi activist autentic, era un fanatic care, de astă dată, visa să populeze lumea cu agenţi ai filozofiei (...). Spiritualizată astfel, omenirea ar fi încetat să mai fie un amestec ignobil de oameni şi sub-oameni, ar fi devenit o rasă de dincolo de rase, o lume de semizei unificată de credinţa în zeii culturii”, subliniază eseistul.
Când vine vorba de sentimentalitatea lui Noica, Manolescu şi Liiceanu o interpretează cu totul şi cu totul diferit. „Viaţa spiritului contează mai mult decât intelectul. În felul paradoxal al lui Nae Ionescu şi M. Eliade, Noica socoteşte inteligenţa «nesuferită», iar pe oamenii inteligenţi plicticoşi. Una din minţile cele mai sclipitoare din filozofia (şi culturală) românească scrie fără să clipească: Am învăţat totdeauna mai mult de la oamenii proşti decât de la cei inteligenţi“, crede Manolescu şi plusează: „Un om cu mintea doldora de idei (Jurnalul filosofic din 1944 e o dovadă) şi atât de riguros în urmărirea lor pariază pe trăiri şi nu dă doi bani pe intelect, care n-ar avea altă putere decât să dubleze viaţa adevărată a spiritului prin concepte şi leg“. Liiceanu nu îl vede într-atât de „simţitor” pe Noica, păstrând nişte rezerve ferme. O spune, referindu-se la „Jurnalul de la Păltiniş“: „Cu ajutorul lui Noica, şi oarecum în pofida lui, scrisesem o subversivă poveste de iubire”.
Dimpotrivă, autorul „Scrisorilor către fiul meu” vede în acţiunea paideică a lui Noica asupra lui o civilizare a pornirilor sale de „bun sălbatic”: „Dacă mă uit în urmă, singura mea teamă este că a vrut să mă «civilizeze» prea tare, să mă împingă în punctul în care ţipătul necioplit al inimii nu mai putea străbate dincolo de bunele maniere ale minţii”. E drept, recunoaşte Liiceanu, Noica a ştiut să mizeze pe afectivitatea lui, „ca mare pedagog ce era”, l-a îndemnat să se dăruiască, dar şi să obţină uneltele necesare acestui act: „Nu poţi să le propui un simplu ţipăt, oricât de autentic ar fi el. Trebuie să ai mijloacele de a-l modula, de a-l transforma în melodie. Pentru asta ai nevoie să treci prin cărţile mari ale lumii (...)”, precizează Liiceanu. Modul în care Noica vedea literatura constituie un alt punct în care vederile filozofului şi acelea ale criticului literar sunt divergente. Manolescu, care dă ample citate din „Jurnalul de la Păltiniş“ în capitolul „Istoriei critice...” consacrat lui Liiceanu, susţine: „Probabil tot influenţa lui Noica a determinat la Liiceanu o anumită rezervă faţă de literatură, vizibilă mai cu seamă în primele cărţi, abandonate ulterior”.
Dimpotrivă, în „Scrisori către fiul meu”, este evident că Noica includea literatura în arsenalul său pedagogic şi îi acorda un rol privilegiat: „Era un seducător care îşi propusese să umple, prin strategii şi şarmuri literare, prăpastia care despărţea limbajul filozofiei de cel obişnuit al oamenilor şi, astfel, să împace filosofia cu lumea, în vederea convertirii tuturor la lumea filozofiei”. Liiceanu vorbeşte chiar despre „neaşteptata transpoziţie a filozofiei în plan epic” şi subliniază: „Acum Noica se «folosea» de noi, încercând să vadă textul lui Hegel cu ochii inocenţei noastre, aşadar exploatând-o pe aceasta în mod metodologic, modelându-şi discursul după ea şi încercând să construiască o povestire cât mai fluentă şi mai seducătoare, un basm filozofic pe înţelesul oricui“.
În contextul în care cultura e o chestiune de viaţă şi de moarte, demersul lui Noica are o anvergură care transcende politicul, cel puţin la Liiceanu.
1 comentarii
|
Daca nu aveti cont va puteti inregistra aici.
1. Să folosească un limbaj civilizat, să evite aprecierile xenofobe, antisemite sau rasiste
2. Să se refere doar la articolul la care postează
3. Să se abţină de la atacuri off topic la adresa autorilor
Nerespectarea acestor reguli va duce la şteregerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii. Abaterile repetate vor avea drept consecinţă banarea.
Citeste si:
-
Money.ro: Care sunt soluţiile prezidenţiabililor pentru ieşirea din criză. Respectă acestea Acordul cu FMI?
Tema crizei economice i-a antrenat pe Băsescu, Geoană şi Antonescu într-o dispută, la Palatul Parlamentului, în care şeful statului le-a transmis adversarilor politici că propunerilor lor - relaxarea fiscală susţinută de liberal şi subvenţionarea dobânzilor, a social-democratului - nu respectă Acordul cu FMI.
CARTE
Salman Rushdie va da autografe la Târgul Gaudeamus şi va vizita Transilvania
Celebrul scriitor Salman Rushdie va petrece primele trei zile ale vizitei sale în România la Bucureşti, pentru sesiuni de autografe la Târgul de Carte Gaudeamus, întâlniri cu cititorii şi cu presa, dar va face şi o vizită privată în Transilvania, anuntă organizatorii turneului, Editura Polirom.Românii pun mâna pe „Tunele“ înaintea americanilor
Cel de-al treilea volum al seriei fantasy de mare succes „Tunele“ va fi mâine în toate librăriile. La fel ca primele două, şi acesta face toţi banii.Mussolini se credea mai nazist decât Hitler
Extrasele din jurnalele Clarettei Petacci, ultima iubită a dictatorului italian Benito Mussolini, care au fost deja publicate, luni, de cotidianul italian „Corriere della Sera“, arată că, în discuţiile intime cu amanta sa, Mussolini îşi clama prioritatea faţă de Hitler, în ce priveşte exprimarea ideilor antisemite şi rasiste.Cele mai citite cărţi ale deceniului: Harry Potter şi Obama au înfrânt “Codul lui Da Vinci”
În Top 10 al celor mai citite cărţii din anii 2000, vedeta tv Katie Price stă alături de romancierul Ian McEwan şi de controversatul biolog Richard Dawkins (foto).Catastrofă la nivel înalt (episodul 5)
Domnul N. Manolescu s-a supărat teribil după apariţia primei secvenţe din serialul meu (vezi Cotidianul din 3 noiembrie) şi-mi dă o copită zdravănă în textul său din 4 noiembrie. Din câte îl cunosc, ca un critic foarte fragil, mă miră că se grăbeşte să polemizeze cu mine, făcând două mari gafe. Prima gafă constă în faptul că-mi atribuie un enunţ fals despre istoria sa pe care nu l-am făcut nicăieri.Training online
Peste 300 de cursuri online de la SkillSoft.
- Catastrofă la nivel înalt
- Apocalipsa după Pandele: Povestea unui holocaust urbanistic
- „Ştefan Agopian fie a absentat de la întrunirile USR, fie e complice”
- Catastrofă la nivel înalt (episodul 2)
- Catastrofa la nivel înalt (episodul3)
- Confesiunea unei anorexice: „Dumnezeu numără lacrimile femeilor“
- Agopian vrea un calcul corect al banilor de la Uniune
- „Jurnalul unui bătrân amant“
- Românii pun mâna pe „Tunele“ înaintea americanilor
- Catastrofă la nivel înalt (episodul 5)
- Catastrofă la nivel înalt
- Catastrofa la nivel înalt (episodul3)
- Catastrofă la nivel înalt (episodul 2)
- Apocalipsa după Pandele: Povestea unui holocaust urbanistic
- Catastrofă la nivel înalt (episodul 5)
- Catastrofă la nivel înalt (Episodul 4)
- „Ştefan Agopian fie a absentat de la întrunirile USR, fie e complice”
- Catastrofă la nivel înalt (episodul 5)
- O teorie departe de cea oficială a crizei
- Românii pun mâna pe „Tunele“ înaintea americanilor
- Catastrofă la nivel înalt (Episodul 4)
- Catastrofa la nivel înalt (episodul3)
- „Ştefan Agopian fie a absentat de la întrunirile USR, fie e complice”
- Catastrofă la nivel înalt
- Apocalipsa după Pandele: Povestea unui holocaust urbanistic
- Catastrofă la nivel înalt (episodul 2)
- „Jurnalul unui bătrân amant“
- Mussolini se credea mai nazist decât Hitler
- Catastrofă la nivel înalt (episodul 5)
- Agopian vrea un calcul corect al banilor de la Uniune
Campaniile Cotidianul: Stop fraudării alegerilor!
18 Noi 2009 4 comentarii
Pe zi ce trece, semnalele privind posibilitatea fraudării alegerilor sunt tot mai multe. Cotidianul vă prezintă principalele pericole care ar putea influenţa voinţa electoratului. Scrisoare deschisă către preşedintele CE: România în pericol!
01 Noi 2009 43 comentarii
Stimate domnule José Manuel Barroso! Procesul electoral din România evoluează ameninţător! O ţară care, în mai puţin de 10 luni, a angajat credite de 20 de miliarde de euro se epuizează doar în discuţii despre diminuarea Parlamentului! Un mandat prezidenţial plin de scandaluri şi proiecte eşuate este astfel mascat de o consultare a electoratului pe un cu totul alt subiect. Şeful statului desfăşoară o campanie furibundă împotriva principalei puteri democratice, Parlamentul, încercând ca prin minimalizarea acestuia să câştige încă un mandat de preşedinte. Copiii spun lucruri.... electorale: "La revedere, nenea Băsescu!" (video)
13 Noi 2009 2 comentarii
O dată cu apropierea zilei alegerilor prezidenţiale, campania electorală devine din ce în ce mai agresivă, iar clipurile electorale sunt pline de mesaje menite să strice imaginea contracandidaţilor. Aproape la fiecare oră pe Internet apar parodii cu principalii candidaţi, iar, din păcate, în aceste jocuri sunt folosiţi şi minori.
Publicitate
GHID CULTURAL DE CALATORIE
Vrem sa alcatuim un ghid cultural pe baza povestilor voastre despre ce spatii culturale ati vizitat sau la ce evenimente ati participat, asa ca va invitam sa trimiteti amintirile voastre aici. Noi le vom publica pe blogul turistilor de elita: travel.blog.cotidianul.ro, iar cele mai bune dintre ele vor aparea in editiile tiparite ale ziarului Cotidianul si vor putea castiga intreaga colectie de carti "Cele mai iubite orase".
-
-
Servicii si e-Commerce
-
Shops:
-














