Login Inregistrare ca membru
Mar, 09 Feb 2010, 20:36
Actualizat: acum 7 ore si 10 minute
Actualizat: acum 7 ore si 10 minute
ULTIMA ORA
Noica - evazionist pentru Manolescu, activist la Liiceanu
Manolescu ナ殃 Liiceanu au fiecare propriul Noica: al celui dintテ「i e evazionist, 窶徼rトナrist窶 ナ殃 condescendent faナ」ト de literaturト. Al celui de-al doilea e activist, cerebral ナ殃 adept convins al beletristicii.
Cel dintâi aliazト afirmaナ」ia lui Marino cu „sihトピtria culturalト” pe care o invoca Patapievici ナ殃 spune cト „Noica a fost îngトヅuit tocmai pentru cト acナ」iunea lui era declarat evazionistト, adicト pur culturalト, naナ」ionalistト ナ殃 pe deasupra utilト politicii PCR din anii ’70-’80 de recuperare a exilului cu care Noica avea relaナ」ii strânse (îndeosebi cu Eliade, Ionescu ナ殃 Cioran, cultivaナ」i acum de regimul comunist, care, cu un sfert de veac mai devreme, îl aruncase pe Noica în închisoare acuzându-l, ce paradox!, de a le fi rトピpândit cトビナ」ile în România)”. Manolescu vorbeナ殳e ナ殃 despre „o colaborare nu doar de idei cu fosta Securitate“ ナ殃 invocト explicaナ」ia lui Liiceanu: „A încercat (...) sト-i apere memoria folosind un argument falacios: Noica n-ar fi fトツut concesiile cu pricina (mai degrabト probe de laナ殃tate mトビuntト) decât fiindcト a ナ」inut sト-i fie publicate cトビナ」ile. Posibil, dar ce justificare e asta?“, se întreabト Manolescu.
Cu totul altfel vede Liiceanu lucrurile. În primul rând, implicarea culturalト numai purト nu e, extrapoleazト eseistul cuvintele lui Noica: „Cultura e altceva decât cultura de salon. Iar dacト istoria culturii este povestea felului în care oamenii ナ殃-au dat altora sufletul, numai trecând prin istoria asta ai sト poナ」i învトη」a modul în care se ec-spirト, în care se moare în beneficiul celuilalt, modul în care se dト sufletul cu adevトビat”. În contextul în care cultura e o chestiune de viaナ」ト ナ殃 de moarte, demersul lui Noica are o anvergurト care transcende politicul, cel puナ」in la Liiceanu: „Credea (Noica - n.r.) deopotrivト în fiinナ」a noastrト cトホutト ナ殃 în funcナ」ia salvatoare a acestei convertiri ナ殃, ca orice profet, utopist ナ殃 activist autentic, era un fanatic care, de astト datト, visa sト populeze lumea cu agenナ」i ai filozofiei (...). Spiritualizatト astfel, omenirea ar fi încetat sト mai fie un amestec ignobil de oameni ナ殃 sub-oameni, ar fi devenit o rasト de dincolo de rase, o lume de semizei unificatト de credinナ」a în zeii culturii”, subliniazト eseistul.
Când vine vorba de sentimentalitatea lui Noica, Manolescu ナ殃 Liiceanu o interpreteazト cu totul ナ殃 cu totul diferit. „Viaナ」a spiritului conteazト mai mult decât intelectul. În felul paradoxal al lui Nae Ionescu ナ殃 M. Eliade, Noica socoteナ殳e inteligenナ」a «nesuferitト», iar pe oamenii inteligenナ」i plicticoナ殃. Una din minナ」ile cele mai sclipitoare din filozofia (ナ殃 culturalト) româneascト scrie fトビト sト clipeascト: Am învトη」at totdeauna mai mult de la oamenii proナ殳i decât de la cei inteligenナ」i“, crede Manolescu ナ殃 pluseazト: „Un om cu mintea doldora de idei (Jurnalul filosofic din 1944 e o dovadト) ナ殃 atât de riguros în urmトビirea lor pariazト pe trトナri ナ殃 nu dト doi bani pe intelect, care n-ar avea altト putere decât sト dubleze viaナ」a adevトビatト a spiritului prin concepte ナ殃 leg“. Liiceanu nu îl vede într-atât de „simナ」itor” pe Noica, pトピtrând niナ殳e rezerve ferme. O spune, referindu-se la „Jurnalul de la Pトネtiniナ“: „Cu ajutorul lui Noica, ナ殃 oarecum în pofida lui, scrisesem o subversivト poveste de iubire”.
Dimpotrivト, autorul „Scrisorilor cトフre fiul meu” vede în acナ」iunea paideicト a lui Noica asupra lui o civilizare a pornirilor sale de „bun sトネbatic”: „Dacト mト uit în urmト, singura mea teamト este cト a vrut sト mト «civilizeze» prea tare, sト mト împingト în punctul în care ナ」ipトフul necioplit al inimii nu mai putea strトッate dincolo de bunele maniere ale minナ」ii”. E drept, recunoaナ殳e Liiceanu, Noica a ナ殳iut sト mizeze pe afectivitatea lui, „ca mare pedagog ce era”, l-a îndemnat sト se dトビuiascト, dar ナ殃 sト obナ」inト uneltele necesare acestui act: „Nu poナ」i sト le propui un simplu ナ」ipトフ, oricât de autentic ar fi el. Trebuie sト ai mijloacele de a-l modula, de a-l transforma în melodie. Pentru asta ai nevoie sト treci prin cトビナ」ile mari ale lumii (...)”, precizeazト Liiceanu. Modul în care Noica vedea literatura constituie un alt punct în care vederile filozofului ナ殃 acelea ale criticului literar sunt divergente. Manolescu, care dト ample citate din „Jurnalul de la Pトネtiniナ“ în capitolul „Istoriei critice...” consacrat lui Liiceanu, susナ」ine: „Probabil tot influenナ」a lui Noica a determinat la Liiceanu o anumitト rezervト faナ」ト de literaturト, vizibilト mai cu seamト în primele cトビナ」i, abandonate ulterior”.
Dimpotrivト, în „Scrisori cトフre fiul meu”, este evident cト Noica includea literatura în arsenalul sトブ pedagogic ナ殃 îi acorda un rol privilegiat: „Era un seducトフor care îナ殃 propusese sト umple, prin strategii ナ殃 ナ歛rmuri literare, prトパastia care despトビナ」ea limbajul filozofiei de cel obiナ殤uit al oamenilor ナ殃, astfel, sト împace filosofia cu lumea, în vederea convertirii tuturor la lumea filozofiei”. Liiceanu vorbeナ殳e chiar despre „neaナ殳eptata transpoziナ」ie a filozofiei în plan epic” ナ殃 subliniazト: „Acum Noica se «folosea» de noi, încercând sト vadト textul lui Hegel cu ochii inocenナ」ei noastre, aナ歛dar exploatând-o pe aceasta în mod metodologic, modelându-ナ殃 discursul dupト ea ナ殃 încercând sト construiascト o povestire cât mai fluentト ナ殃 mai seducトフoare, un basm filozofic pe înナ」elesul oricui“.
În contextul în care cultura e o chestiune de viaナ」ト ナ殃 de moarte, demersul lui Noica are o anvergurト care transcende politicul, cel puナ」in la Liiceanu.
-
Cotidianul.ro iti recomanda stirea de business a momentului: ナ柆cu, Mobexpert: Nu aナ lua o fabricト de mobilト acum, nici gratis!
1 comentarii
|
Daca nu aveti cont va puteti inregistra aici.
1. Sト foloseascト un limbaj civilizat, sト evite aprecierile xenofobe, antisemite sau rasiste
2. Sト se refere doar la articolul la care posteazト
3. Sト se abナ」inト de la atacuri off topic la adresa autorilor
Nerespectarea acestor reguli va duce la ナ殳eregerea comentariilor, fトビト avertisment ナ殃 fトビト explicaナ」ii. Abaterile repetate vor avea drept consecinナ」ト banarea.
Locuri de munca disponibile in jobs.Cotidianul.ro
- Actuary - Total Business Solutions
- Packaging Manager - Total Business Solutions
- Specialist Bankassurance - HR SERVICES & SOLUTIONS
- Reprezentant vanzari servicii webdesign, creatie publicitara si service IT - Imagine Plus
CARTE
Cartea care aruncト テョn aer lumea culturalト din Romテ「nia
Personalitトη」ile culturale ale ナ」トビii, de la Cトネinescu ナ殃 Noica pテ「nト la Liiceanu ナ殃 Pleナ殷, sunt atacate virulent de Adrian Marino, scrie Evenimentul Zilei.De alegeri s-a certat cu prietenii pテョnト la despトビネ嬖re, trトナeネ冲e o viaネ崙 inacceptabilト, de o frumuseネ嫺 uluitoare, nu vede ce se poate テョntテョmpla sト mai vrea sト publice, preferト cテョinii
Ionuネ Chiva (n. 窶78) a scris romanul 窶69窶 (la care a lucrat 4 ani), publicat テョn 2004, la Polirom, cu o prefaネ崙 de Mircea Martin. A lucrat テョntr-o vreme ca jurnalist, テョn prezent e traducトフor pentru Polirom. L-am provocat la acest interviu tocmai pentru a-mi oferi prilejul de a mai citi ceva de Chiva. Mi-a rトピpuns cu supra de mトピurト.Columbia Pictures va ecraniza ultimul roman al lui Dan Brown
Romanul "The Lost Symbol", publicat de Dan Brown テョn luna septembrie a anului trecut, va fi ecranizat de Columbia Pictures. Studiourile l-au contractat pe Steven Knight pentru adaptarea celui de-al treilea roman al scriitorului american.CTP: Racolarea lui Mihai Eminescu テョn rテ「ndul sfinナ」ilor Bisericii Ortodoxe este un semn de penurie テョn materie de cadre
"De-a lungul deceniilor ナ殃 chiar secolelor noi stトノ foarte prost la capitolul preoナ」i care sト poatト fi canonizaナ」i pentru ceea ce au fトツut pentru poporul romテ「n", a spus CTP.Herta Muller: テ始lトフurarea lui Marius Oprea de la ネ册fia Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului テョnseamnト o bトフalie cテ「ネ冲igatト de structurile vechiului regim
Scriitoarea Herta Mテシller, laureatト a premiului Nobel pentru Literaturト, susネ嬖ne printr-o scrisoare publicト numirea istoricului Marius Oprea ca preネ册dinte al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului ネ冓 Memoria Exilului Romテ「nesc (IICCMER).- Mircea Cトビtトビescu, expert テョn gadgeturi Apple: iPad nu va avea impactul iPhone
- De alegeri s-a certat cu prietenii pテョnト la despトビネ嬖re, trトナeネ冲e o viaネ崙 inacceptabilト, de o frumuseネ嫺 uluitoare, nu vede ce se poate テョntテョmpla sト mai vrea sト publice, preferト cテョinii
- Ce poezie de Mihai Eminescu テョナ」i place cel mai mult?
- Cartea care aruncト テョn aer lumea culturalト din Romテ「nia
- Directorul general al Bibliotecii Naナ」ionale, despre Parlamentul din bibliotecト: "E absurd pentru cト sediul e construit special pentru o Bibliotecト Naナ」ionalト"
- Pentru prima datト テョn 60 de ani, nimeni nu a depus trandafiri ナ殃 coniac pe mormテ「ntul lui Edgar Allan Poe
- A murit J.D. Salinger
- Eminescu, un blogger de 160 de ani cu fani pe Facebook
- Sir Terry Pratchett: "Dacト aネ ネ冲i cト pot muri cテ「nd vreau eu, abia atunci aネ trトナ"
- Herta Mテシller a fost spionatト ナ殃 denunナ」atト la Securitate de un romancier german de origine romテ「nト
- Stephenie Meyer va lansa cartea de benzi desenate 窶弋wilight: the graphic novel"
- De alegeri s-a certat cu prietenii pテョnト la despトビネ嬖re, trトナeネ冲e o viaネ崙 inacceptabilト, de o frumuseネ嫺 uluitoare, nu vede ce se poate テョntテョmpla sト mai vrea sト publice, preferト cテョinii
- Volumul "Chipurile" de Stoian G. Bogdan, distins cu premiul "Mihai Eminescu" - Opera Prima
- Ce poezie de Mihai Eminescu テョナ」i place cel mai mult?
- Eminescu, un blogger de 160 de ani cu fani pe Facebook
- Cartea care aruncト テョn aer lumea culturalト din Romテ「nia
- Mircea Cトビtトビescu, expert テョn gadgeturi Apple: iPad nu va avea impactul iPhone
- Cele mai bune cトビナ」i din 2009: Cristian Teodorescu, 窶朞edgidia, oraナ殷l de apoi窶, Varujan Vosganian, 窶曚artea ナ殪aptelor窶 ナ殃 Andrei Terian, 窶廨. Cトネinescu. A cincea esenナ」ト窶
- Eminescu, propus pentru canonizare
- Pentru prima datト テョn 60 de ani, nimeni nu a depus trandafiri ナ殃 coniac pe mormテ「ntul lui Edgar Allan Poe
- A murit J.D. Salinger
- Mircea Cトビtトビescu, expert テョn gadgeturi Apple: iPad nu va avea impactul iPhone
- Ce poezie de Mihai Eminescu テョナ」i place cel mai mult?
- Stephenie Meyer va lansa cartea de benzi desenate 窶弋wilight: the graphic novel"
- Pentru prima datト テョn 60 de ani, nimeni nu a depus trandafiri ナ殃 coniac pe mormテ「ntul lui Edgar Allan Poe
- Eminescu este poet naナ」ional pentru cト romテ「nii "ナ」in la el", spune Eugen Simion
- Directorul general al Bibliotecii Naナ」ionale, despre Parlamentul din bibliotecト: "E absurd pentru cト sediul e construit special pentru o Bibliotecト Naナ」ionalト"
- Herta Mテシller a fost spionatト ナ殃 denunナ」atト la Securitate de un romancier german de origine romテ「nト
- Cartea care aruncト テョn aer lumea culturalト din Romテ「nia
- De alegeri s-a certat cu prietenii pテョnト la despトビネ嬖re, trトナeネ冲e o viaネ崙 inacceptabilト, de o frumuseネ嫺 uluitoare, nu vede ce se poate テョntテョmpla sト mai vrea sト publice, preferト cテョinii
F5 a licenナ」iat Cotidianul.ro companiei Casa Serafim, deナ」inutト de jurnalistul Cornel Nistorescu
Azi - 13:22 0 comentarii
F5, compania de new media a grupului Realitatea-Catavencu, a semnat astazi un contract de licenta pe perioada nedeterminata cu compania Casa Serafim, detinuta de jurnalistul Cornel Nistorescu, prin intermediul caruia ii transmite drepturile de folosinta si dezvoltare a marcii Cotidianul.ro.
Publicitate
GHID CULTURAL DE CALATORIE
Vrem sa alcatuim un ghid cultural pe baza povestilor voastre despre ce spatii culturale ati vizitat sau la ce evenimente ati participat, asa ca va invitam sa trimiteti amintirile voastre aici. Noi le vom publica pe blogul turistilor de elita: travel.blog.cotidianul.ro, iar cele mai bune dintre ele vor aparea in editiile tiparite ale ziarului Cotidianul si vor putea castiga intreaga colectie de carti "Cele mai iubite orase".
-
-
Business
Servicii si e-Commerce













