ULTIMA ORA
Previous Pause Next
 
Home » Stiinta & Tehnologie » Medicina » Primul pas spre omul „corectat“ genetic

Primul pas spre omul „corectat“ genetic

13 Mai 2008 Ionut Dulamita | 0 comentarii | 2217 vizualizari
Rating:
8 voturi
Marime text a A  Trimite pe email   Comenteaza
 
Cercetătorii newyorkezi au creat primul embrion uman modificat genetic, fiind acuzaţi că vor să aducă pe lume copii programaţi genetic. În schimb, embrionii animalo-umani sunt la un pas de legalizare în Marea Britanie
 
Embrionul echipei de la Universitatea Cornell a trait doar cinci zile
Embrionul echipei de la Universitatea Cornell a trait doar cinci zile. Daca i s-ar permite o viata mai lunga, oamenii ar putea sa-si aleaga trasaturi fizice dup? bunul plac
O echipă de la Universitatea Cornell din New York, condusă de Nikica Zaninovic, a vrut să vadă cum se dezvoltă bolile şi celulele în fazele timpurii, aşa că s-a folosit de un virus pentru a adăuga o genă, o proteină verde fosforescent, unui embrion rămas în urma unei fertilizări in vitro, informează publicaţia „The Times“. Practica lor este considerată prima modificare genetică a unui embrion uman documentată vreodată.

Cercetarea a fost prezentată în toamna anului trecut, la o întâlnire a Societăţii Americane de Medicină Reproductivă, dar a fost publicată recent, după ce a fost semnalată şi criticată de eticienii şi instituţiile regulatoare din Marea Britanie.

Autoritatea pentru Fertilizare Umană şi Embriologie (HFEA), regulatorul britanic în domeniu, a avertizat că asemenea experimente controversate ridică „mari probleme etice şi de interes public“, iar eticienii atrag atenţia că embrionii modificţi genetic ar putea duce la înglobarea intenţionată de gene pentru trăsături precum înălţimea, inteligenţa sau culoarea părului.

Cercetătorii americani subliniază că embrionii modificaţi genetic ar putea fi mai eficienţi în producerea de celule stem, deşi nu au reuşit să preleveze nici una din embrionul pe care l-au creat. Pentru a fi siguri că noua genă a fost inserată, oamenii de ştiinţă ar trebui să crească embrionul şi să facă teste ulterioare, a atras atenţia Nikica Zaninovic. Echipa de la Cornell nu a avut însă permisiunea de a-l lăsa să se dezvolte mai mult de cinci zile.

Cu toate acestea, dr. David King, director al corpului de control independent Human Genetics Alert, din Londra, a avertizat însă: „Acesta este primul pas spre coşmarul copiilor programaţi genetic şi al unei noi eugenii (n.r. - teorie ce preconizează ameliorarea populaţiilor umane prin măsuri genetice). HFEA are dreptate să spună că dezvoltarea şi legalizarea embrionilor modificaţi genetic ridică mari probleme etice şi de interes public, dar omite să spună că acestea nu au fost deloc dezbătute“.

Efectele modificării unui embrion sunt permanente. Genele adăugate embrionilor sau celulelor de reproducere ar afecta toate celulele din corp şi ar fi transmise generaţiilor viitoare. Tehnologia poate fi folosită pentru a „corecta“ genele ce cauzează boli precum fibroza chistică, hemofilia sau chiar cancerul.

Pe de altă parte, ea poate fi folosită de oamenii de ştiinţă pentru a insera anumite gene în embrioni şi a da naştere unor copii cu trăsături râvnite, cum ar fi inteligenţa şi abilitatea atletică. Această practică, spun unii, ar crea o societate inegală, unde unii oameni vor fi înzestraţi genetic, iar alţii vor fi consideraţi inferiori.

Kathy Hudson, directorul Centrului de Genetică şi Politici Publice din Washington, nu s-a arătat însă deranjată de experimentul condus de Nikica Zaninovic, spunând că modificarea cu succes a nou-născuţilor prin inserarea de gene rămâne o provocare descurajantă.

Vestea descoperirii făcute de americani s-a nimerit înainte ca parlamentarii britanici să dezbată dacă oamenii de ştiinţă vor putea folosi practici similare în statul insular. Ei au permis luni seară, la o a doua analiză, cu o majoritate de 262 de voturi, ca proiectul pentru reactualizarea legii embriologiei umane să treacă în următoarea treaptă parlamentară, unde va fi cercetat amănunţit, potrivit BBC.

Săptămâna viitoare sunt aşteptate voturile-cheie pe componentele cele mai controversate ale proiectului: crearea embrionilor hibrizi, a copiilor născuţi pentru a ajuta un frate bolnav şi propunerea ca clinicile de fertilizare in vitro să nu mai ia în considerare nevoia unui tată atunci când decid dacă să ofere sau nu tratament. Guvernul britanic, pus în faţa unei posibile rebeliuni din partea preoţilor romano-catolici, le-a asigurat parlamentarilor laburişti vot liber asupra acestor puncte aprinse ale proiectului de lege. Liberal-democraţii şi conservatorii au primit vot liber asupra tuturor aspectelor prevăzute în proiectul de lege.

Secretarul de stat pentru sănătate Alan Johnson a reamintit că oamenii de ştiinţă vor să creeze embrioni hibrizi din cauza rezervelor reduse de ovule umane. Aceştia vor fi în proporţie de 99,9% umani şi nu li se va permite să crească mai mult de 14 zile. Pe de altă parte, unul dintre criticii laburişti, Geraldine Smith, a catalogat această practică drept una revoltătoare, la fel şi pe cea privind copiii născuţi pentru a-şi ajuta fraţii bolnavi.

Şi fostul ministru conservator Gary Streeter s-a declarat împotrivă, subliniind că nu a fost dezvoltată până acum nici o terapie în urma cercetării cu celule stem embrionare. „Amestecarea esenţei vieţii oamenilor şi animalelor pare a fi pur şi simplu greşită şi o pantă alunecoasă spre cine ştie unde“, a spus el.

Laburistul Ian Gibson, care este şi membru al Stem Cell Foundation, l-a contrazis însă, spunând că cercetarea embriologică a fost făcută într-un mediu foarte încadrat de norme. „Sunt oameni în Parlament, cunosc unul sau doi, care au părţi de porc ataşate inimilor lor. Îi ţine în viaţă. Nu cred că ne dorim ipocrizie în acest domeniu. Poţi combina porci cu oameni pentru a ţine parlamentarii în viaţă, la fel ca pe oricine altcineva“, a întărit Gibson.
 
 
 
Abonare Newsletter
 
 
 

0 comentarii

 
 
Pentru a comenta acest articol va puteti loga aici.
Daca nu aveti cont va puteti inregistra aici.

 
Întrucât dorim ca site-ul cotidianul.ro să rămână un spaţiu al al discuţiilor civilizate, îi invităm pe cei care postează comentarii la articole să respecte următoarele reguli:



1. Să folosească un limbaj civilizat, să evite aprecierile xenofobe, antisemite sau rasiste

2. Să se refere doar la articolul la care postează

3. Să se abţină de la atacuri off topic la adresa autorilor


Nerespectarea acestor reguli va duce la şteregerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii. Abaterile repetate vor avea drept consecinţă banarea.
 
 
Locuri de munca disponibile in jobs.Cotidianul.ro
 
 
MEDICINA

Sir Terry Pratchett: "Dacă aș ști că pot muri când vreau eu, abia atunci aș trăi"

Seara trecută, celebrul scriitor de fantasy, Sir Terry Pratchett, diagnosticat în 2007 cu o formă rară de Alzheimer, și-a livrat pledoaria în favoarea morții asistate. Discursul se cheamă “Shaking Hands With Death” și explorează maniera în care societatea modernă, confruntată cu o creștere a populației în vârstă, dintre care tot mai mulți suferind de boli incurabile, trebuie să-și redefinească realația cu moartea și pledează pentru înființarea unor "tribunale non-agresive" care vor decide care cerere de moarte asistată e justificată și care nu. Scriitorul se oferă drept “cobai” unor astfel de tribunale. cotidianul.ro prezintă discursul.

Sibutramina folosită de Mutu e ca “aerul” pentru femeile din România

Poate că voia să slăbească, poate că voia să fie mai rezistent la efort, poate că era doar deprimat, în orice caz, Mutu ar fi putut lua substanța fie dintr-un medicament în care nu era evidențiată pe prospect, fie conștient dar fără să știe că sibutramina tocmai fusese interzisă. Femeile din România însă știu cel mai bine totul despre sibutramină.

Al doilea bărbat gravid, într-un pictorial alături de soțul său

Thomas Beatie a făcut senzaţie în urmă cu doi ani când a devenit primul bărbat din lume care a născut. Anul trecut, povestea s-a repetat. Thomas a devenit “mamă” pentru a doua oară. Acum, un alt american râvnește la statutul de “mămică”.

Alergaţi şi veţi produce materie cenuşie, susţin cercetătorii

19 Ian 2010 | 0 comentarii
Beneficiile unei vieţi active din punct de vedere sportiv care includ alergatul sunt cunoscute deja de multă vreme dar cercetătorii au descoperit că alergatul ajută la dezvoltarea propriu-zisă a materiei cenuşii.

Spune-mi ce ADN ai ca să ştiu dacă eşti "tu, acela"

Cum ne ajută ADN-ul să ne găsim prinţul? O veche zicală spune că pentru a-ţi găsi prinţul trebuie să săruţi o grămadă de broaşte, şi mulţi dintre noi am sărutat mai mult de una.
 
 
 
 

Spatiile publicitare F5 sunt administrate de