Războaiele dintre palate în primul an de președinție ANALIZĂ

Calea președinților care au avut o relație rece spre ostilă de-a dreptul cu primul lor șef de Guvern a fost deschisă de Traian Băsescu și Călin Popescu Tăriceanu. Încă din martie 2015 au începun ciondanelile, când Băsescu îl anunța că a trecut luna de miere a Guvernului.

La jumătatea lunii martie, deja Emil Boc, președinte interimar al PD, avansa tema anticipatelor. O idee care nu era îmbrățișată și PNL. Cotidianul relata în acea perioadă dialogul de la distanță între diverși lideri ai PD și PNL. „Eugen Nicolăescu (n.r. – liderul deputaților PNL) a sugerat ieri că PNL nu mai dorește o discuție cu președintele pe tema anticipatelor”, nota Cotidianul. La tema anticipatelor PNL va renunța definitiv în vară, când și Băsescu și-a intensificat atacurile.

Citește și: Trei erori tactice ale PSD în războiul cu Bolojan. Două au avut efectul greblă ANALIZĂ

Temele preferate de atac ale lui Băsescu erau „grupurile de interese din jurul Guvernului”, mai ales aluziile la prietenia Tăriceanu – Dinu Patriciu. Pe de altă parte, în Cotidianul din weekendul 30 aprilie – 1 mai 2005, era relatat și faptul că PUR, partid fondat de Dan Voiculescu și parte a guvernării, vorbea de retragerea trupelor române din Irak. Partidul lui Voiculescu fusese acceptat ca soluția „imorală” pentru constituirea noii majorități.

Clinciurile dintre cei doi capi ai Executivului au continuat tot anul 2005, Băsescu fiind cel care la un moment dat anunța că va merge să conducă ședințele de guvern. O cronologie pe larg a relației Băsescu-Tăriceanu este relatată de agenția Mediafax, după încheierea primului mandat al lui Băsescu.

Războaiele dintre palate. Iohannis, Ponta și presiunea demisiei

Klaus Iohannis a fost ales ca alternativă la Victor Ponta, social-democratul cu care se luptase în turul al doilea al alegerilor din 2014. După alegeri, Ponta a continuat la Palatul Victoria. Era o coabitare care din primul moment a fost cu scântei.

Iohanni se bucura de un larg sprijin popular. La rândul lor, PDL și PNL se bazează pe sprijinul lui Iohannis să poate să ajungă iar la putere. În ciuda unor săgeți periodice, Iohannis și Ponta s-au înțeles în primele luni. Însă tragedia de la clubul Colectiv a schimbat totul.

Citește și: Sfârșitul unei iluzii. Cum au luat-o la vale procentele lui Nicușor Dan ANALIZĂ

„Târziu, foarte târziu, Guvernul a demisionat. A fost nevoie să moară oameni ca această demisie să se producă”, declara Klaus Iohannis, pe 4 noiembrie 2015, după ce Ponta demisionase la presiunea străzii. La acea dată, Klaus Iohannis mai avea o lună și jumătate și bifa primul an de mandat. Era încă în perioada anti-PSD. După 2019, ușor, ușor, va îmbrățișa colaborarea cu social-democrații.

La aniversarea de un an cu Nicușor Dan președinte, Guvern cu premier schimbat

În cazul ultimului președinte al României, Nicușor Dan, relația cu Ilie Bolojan nu a fost una conflictuală, cu scântei, vizibilă ca în cazurile lui Băsescu sau Iohannis. Însă relația s-a răcit încă din primele luni, când Bolojan a încălcat una din promisiunile electorale ale lui Nicușor Dan: evitarea creșterii TVA.

Apoi, drumurile către președinție au fost mai degrabă folosite de PSD, un partid tradițional în dispută cu un președinte reformist. În confruntarea dintre Ilie Bolojan și Sorin Grindeanu, șef al partidului care a adus principalul aport la dărâmarea Guvernului, Nicușor Dan s-a plasat mai degrabă în tabăra ultimului. Nicușor Dan a și spus înainte de moțiune că va încerca să fie mediator doar după moțiunea. Mai precis, după ce Ilie Bolojan a fost demis.

Citește și: Unii pe față, alții mai discret. Liberalii dau decizii de susținere a lui Bolojan în cascadă ANALIZĂ

În discursul de după demiterea Guvernului Bolojan, Nicușor Dan nu a avut niciun cuvânt de mulțumire față de mandatul scurt al premierului. În campanie la prezidențiale, inclusiv Nicușor Dan a îmbrățișat ideea tandemului cu Bolojan la nivelul Executivului.

Pe de altă parte, situația a fost mult mai contondentă între Bolojan și PSD, deși social-democrații aveau cel mai mare număr de miniștri din guvern. La rândul său, din informații Cotidianul revenirea lui Ilie Bolojan la Palatul Victoria este drum închis, șeful statului evitând orice reîncălzire a relației cu acesta.

Cele trei tandemuri nu sunt singurele cazuri de președinți și premieri cu relații reci duse până la cele mai înalte tensiuni politice. În cei 36 de ani de guvernări postdecembriste nu s-au înțeles nici Ion Iliescu și Petre Roman, dar nici Ion Iliescu și Adrian Năstase, mai ales în ultimii ani de premierat ai lui Năstase. De asemenea, războaie între palate au mai fost și guvernările PSD din perioada 2017-2019 și Klaus Iohannis.