Razboi rece intre Rusia, SUA si UE in Kosovo

Kosovo este acum terenul pe care, la fel ca in cazul conflictului prin terti din perioada Razboiului Rece, marile puteri se lupta pentru influenta globala.

Svetozav Stojanovici aminteste ca Serbia i-a spus "nu" si lui Stalin	Ivan Vejvoda: Singura solutie este cea europeana	Sirbii nu au uitat ca NATO i-a bombardat, spune Ljubomir Kljakici

Intr-o perioada in care se poarta negocieri privind statutul provinciei Kosovo, redactorul Cotidianul, trimis special al Radio Romania Actualitati la Belgrad, a intrebat trei experti sirbi despre miza si consecintele deciziei finale.

Este posibila o solutie pentru Kosovo care sa multumeasca ambele parti pina in decembrie?

Svetozar Stojanovici: Cu siguranta, nu! Unul dintre obstacole este pozitia SUA, care ii incurajeaza pe albanezii kosovari la independenta si atunci acestia nu mai sint angajati cu adevarat in negocieri. Daca SUA ar fi mai practice, fara sa dea oficial impresia ca fac concesii, i-ar sfatui in culise pe albanezi sa accepte autonomia.

Kosovo va fi sursa de probleme si daca ramine in Serbia.

Svetozar Stojanovici: Desi vor mai fi probleme, e o chestiune de integritate teritoriala la care Serbia nu renunta. Ei spun ca vor independenta, dar nu vor fi cu adevarat asa. Vor depinde de UE ani si ani, din toate punctele de vedere. Albanezii vor sa fie independenti doar de Serbia. Serbia, in acest caz, nu apara doar propria suveranitate si integritate teritoriala, ci implicit si principii de baza internationale. Partitionarea functionala a Kosovo este oportuna, cea teritoriala, nu! Albanezii sa aiba autonomie larga, iar sirbii din Kosovo sa fie administrati de Belgrad.

Va reusi UE sa adopte o pozitie unitara si sa vina cu o solutie acceptabila atit pentru SUA, cit si pentru Rusia?

Ivan Vejvoda: Cred ca un compromis este posibil in privinta Kosovo. Nu e doar un compromis intre Belgrad si Pristina, ci si un compromis intre UE, Rusia si SUA. Un lucru care nu poate decit sa ajute este ca intreaga regiune a Balcanilor se orienteaza vizibil spre UE, iar in cazul Kosovo, cea mai buna schita pentru cautarea unei solutii este una europeana. Ce s-a schimbat mult in problema Kosovo este pozitia noua de lider a UE, vizibila chiar in faptul ca ambasadorul european este cumva liderul echipei de mediatori internationali din care mai fac parte un rus si un american. UE este cea care conduce acum spre gasirea unei solutii cu acceptul Rusiei si al SUA pentru simplul fapt, macar, ca geografic si politic Kosovo e in Europa. In plus, sint sanse reale ca Serbia sa devina tara candidata la integrarea in UE pina la sfirsitul anului viitor.

In ce masura este Serbia angajata sa adere la UE (cu preconditia obligatorie a rezolvarii problemei Kosovo) si la NATO?

Svetozar Stojanovici: Evident, locul nostru este in UE. Dar cred ca UE ar trebui sa grabeasca procesul de integrare a Serbiei, cu tot cu Kosovo. Atunci problema provinciei ar fi mai usor de rezolvat in interiorul UE, pentru ca separatismul ar deveni mai putin absolut. Daca insa a deveni membri UE inseamna renuntarea la Kosovo, ei bine nu vom deveni niciodata membri UE. Cu NATO e alta poveste. E prea devreme sa vorbim despre asta. Oricum, nimeni nu ne-a invitat si, cum stiti, noi sintem o natie foarte ambitioasa si orgolioasa. Oricum, majoritatea populatiei ar fi impotriva acum, dar pe viitor probabil ca vom vrea in NATO, doar nu sintem masochisti...

Ljubomir Kljakici: Sirbii nu au uitat ca NATO i-a bombardat. In plus, acum, cea mai importanta tara din Alianta, SUA, sustine ruperea Kosovo de tara. In ce priveste aderarea la UE, ea e sprijinita de peste 80% din populatie. Dar si UE, in problema Kosovo, nu pare in stare sa-si gaseasca propria politica. UE se afla la mijloc, intre puterea militara a SUA si puterea economica, in gaz si petrol, a Rusiei. Problema e ca UE ne tot spune din 2000 pina acum ca sintem pe drumul cel bun, ca vom deveni membri in 10-20 de ani. Sirbii nu vor sa auda ca vor deveni membri peste nu stiu citi ani. La drept vorbind, Serbia are o economie in crestere si atunci unii oameni se intreaba de ce sa mai intre in UE?! UE ne pune prea multe conditii.

Sint posibile noi violente in zona?

Svetozar Stojanovici: Belgradul nu va recunoaste independenta, vom depune plingeri la ONU si la institutiile internationale si vom boicota Kosovo, care e dependent economic de Serbia in toate - pasapoarte, circulatia persoanelor. Totul va fi blocat. Daca spun ca vor independenta, asta vor primi. Nu pot fi si independenti si sa se bazeze pe Serbia in acelasi timp. Insa, in caz de miscari armate, asta poate fi valabil doar in cazul albanezilor. Serbia nu vrea un nou razboi. In caz de violente, nu e responsabilitatea noastra, de vreme ce nu avem trupe acolo, ci a NATO. Sa se descurce ei cu paramilitarii albanezi.

Ljubomir Kljakici: Rapoartele internationale spun ca in Kosovo sint peste 500.000 de arme usoare in miini private, nu oficiale, trei grupari paramilitare, trei retele de crima organizata, care au 26.000 de luptatori angajati. Al-Qaeda a fost semnalata inca din 1998. Avem informatii ca exista unele mici celule al-Qaeda sau afiliate, formate din persoane din Orientul Mijlociu, in special in zona de sud a Kosovska Mitrovica.

Ivan Vejvoda: Cetatenii sirbi vor o viata normala. Ei vad ce beneficii au Romania si Bulgaria din aderarea la UE, in pofida dificultatilor tranzitiei, si vor si ei asta. Nimeni nu vrea sa se intoarca la anii �90.

Romania, care se opune independentei Kosovo, va fi intr-o situatie delicata daca albanezii declara independenta, iar SUA si UE le-o recunosc. Bucurestiul, orice va alege, va supara pe cineva.

Ljubomir Kljakici: Noi am vrea sa vedem ca tarile care ne sint acum prietene ne vor dovedi prietenia si daca albanezii kosovari declara independenta. Continuarea prieteniei nu depinde de Serbia, ci de acele tari, inclusiv Romania. Oricum, asta poate reprezenta un precedent care poate fi folosit in mai multe tari cu entitati care au ambitii separatiste, inclusiv in Romania. Daca albanezii kosovari pot obtine un stat, de ce nu ar face-o si alte minoritati?!

Este vehiculata ideea trocului intre Rusia si SUA, iar problema Kosovo ar fi doar o moneda de schimb pentru alte probleme globale.

Ivan Vejvoda: Intr-adevar. Acesta este celalalt nivel al negocierilor, cel intre marile puteri: SUA-Rusia, pe de-o parte, si UE-Rusia, de cealalta. E suficient sa vedem cit de dese au fost in ultima vreme intilnirile lor, cit de densa e agenda internationala. Kosovo e doar o parte, importanta, dar relativ mica. Ei trebuie sa ajunga la o intelegere reciproc avantajoasa, mai ales ca modelul Kosovo poate fi folosit si in alte parti ale lumii. Plus ca si Rusia, si SUA, chiar daca nu o spun sus si tare oficial, ele realizeaza ca problema Kosovo tine de UE.

In timp ce UE incearca sa micsoreze dependenta de energia ruseasca, Serbia ofera Rusiei reteaua sa de transport de energie si vrea sa construiasca o noua conducta cu Gazprom.

Ljubomir Kljakici: Nu vad de ce ne-am taia relatiile economice doar pentru ca asa vrea Europa. Pai atunci si Germania ar trebui sa renunte la colaborarea cu Rusia in energie. Serbia nu e Ucraina, care a fost parte a URSS.

Ivan Vejvoda: N-as spune ca riscam ca Rusia sa preia, sa controleze economia sirba, mai ales ca este abia pe locul 17 in topul investitorilor straini. Serbia are, de exemplu, interesul sa vada o conducta de la Constanta trecind pe teritoriul ei.

Svetozar Stojanovici: Eu zic ca Europa sa aiba grija de propriile retele de transport, care sint controlate de Rusia, daca vrea sa nu mai fie dependenta. De ce noi i-am refuza pe rusi?! A intrat altcineva din Europa in competitie cu Rusia pentru o conducta prin Serbia? Noi nu ne temem de santaj, desi stim ca Rusia are obiceiul asta. Dar Rusia are experienta cu Serbia si stie ca nu e de joaca. Doar Serbia a indraznit sa spuna nu chiar marelui Stalin! In caz ca rusii vor incerca conditionari, raspunsul va fi NU! Am spus nu si americanilor, de ce nu am spune si Rusiei? Asta e felul sirb de a fi, desi uneori cu rezultate tragice, noi am spus nu cind nu ne-a convenit, indiferent de consecinte. (Carmen Gavrila, Belgrad)

Negociatori sirbi pentru Kosovo

• Prof. Svetozar Stojanovici, directorul Centrului sirbo-american din Belgrad, fost negociator pentru Kosovo, a fost unul dintre martorii privind bombardamentele din anii �90 in fata Congresului american.
• Ljubomir Kljakici este ministru adjunct pentru Kosovo si negociator in echipa sirba.
• Ivan Vejvoda, director al Balkan Trust For Democracy, este si fost consilier de politica externa al premierului asasinat Zoran Djindjici.