România-Republica Moldova. Next level?

În interviul pe care l-a acordat postului de radio Europa Liberă, Traian Băsescu vorbeşte, din nou tranşant, despre natura - profund pervertită de eforturile propagandistice ale Chişinăului - a relaţiilor dintre România şi Republica Moldova. Dacă adunăm predicatele cu privire la relaţiile bilaterale dintre Bucureşti şi Chişinău rostite la Praga cu ultimele ieşiri ale şefului statului în chestiunea basarabeană avem imaginea destul de clară a unei poziţii active a României - e un pachet diplomatic ce îmbină deschiderea spre o colaborare pe baze europene şi în spirit european cu Moldova, refuzul de a cădea în capcanele cu parfum sovietic pe care le construiesc Voronin şi aliaţii săi şi o strategică prudenţă subliniată în mod apăsat în raport cu Rusia.

 

Peste mai puţin de două săptămâni, în Republica Moldova vor avea loc noi alegeri parlamentare. Neobişnuitul scrutin urmează blocajului instituţional de după alegerile de acum aproximativ două luni, în urma cărora forţele politice ajunse în Parlament nu au putut să cadă de acord în legătură cu desemnarea viitorului preşedinte al Republicii. Alegerile vor fi - şi acest aspect ţine, de asemenea, de un registru al neobişnuitului - într-o zi de miercuri, ceea ce, pe hârtie, echivalează cu un avantaj competitiv al partidului care domină, politic, dar şi mediatic, scena publică de la Chişinău - neocomuniştii lui Vladimir Voronin. Scăderea pragului electoral - de la 6 la 5% - nu garantează, dar oferă, pe de altă parte, şanse suplimentare de a accede în Parlament oamenilor lui Iurie Roşca - cel care, într-un moment delicat pentru firava democraţie din Basarabia a dezertat către Voronin şi compania. În al treilea rând, reverenţele făcute Moscovei de Voronin şi calculele cinice pe care neocomuniştii de la Chişinău le-au vândut alegătorilor (de genul - iată ce purcoi de bani primim, ca ajutor, de la Moscova şi iată ce firimituri primim de la UE!) completează un context electoral care dă prima şansă PCRM-ului, marele partid în Republica Moldova.

 

Desigur, după votul din 29 iulie pot apărea surprize. Însă chiar şi în eventualitatea în care câştig de cauză vor avea neocomuniştii (în sensul că, singuri sau prin eventuale alianţe, vor reuşi să impună, în cele din urmă, preşedintele), există premise pentru o relansare a relaţiilor dintre România şi Republica Moldova. Zona - din care fac parte România şi Republica Moldova, zonă care e mult mai largă şi, înainte de orice, foarte complicată - e în plin proces de reconfigurare. Fermitatea faţă de cei care, din obtuzitate şi din interes, doresc suspendarea raporturilor dintre cele două ţări, dublată de deschiderea şi atenţia faţă de cei care - nu puţini! - doresc, la Chişinău, o altă ţară decât cea colorată instituţional de Voronin şi de oamenii săi, reprezintă cartea corectă pe care o joacă şi pe care trebuie să o joace România în raport cu vecinii de dincolo de Prut. Ea poate fi o carte pe care o pot examina, la un moment dat, chiar şi cei din PCRM - un partid care are şi un eşalon doi, un partid care are şi oameni cu o altă viziune sau opţiune decât Voronin, un partid unde sunt şi inşi pragmatici care pot înţelege, la un moment dat, că e util să te gândeşti mai bine înainte de a lua o decizie cu privire la ce e mai important (Moscova sau Bruxelles?).