ULTIMA ORA
Previous Pause Next
 
Home » Arte & Popcult » Carte » S-a stins Matei Cトネinescu

S-a stins Matei Cトネinescu

24 Iun 2009 Alexandra Olivotto, Cristiana Visan | 2 comentarii | 4454 vizualizari
Rating:
18 voturi
Marime text a A  Trimite pe email   Comenteaza
 
La cテ「teva zile dupト ce テョmplinise 75 de ani, criticul, teoreticianul, specialistul テョn literaturト comparatト ナ殃 scriitorul Matei Cトネinescu a murit, sucombテ「nd テョn cele din urmト cancerului.
 
Matei Calinescu
Nトピcut în 1934 în Bucureナ殳i, Matei Cトネinescu provenea, pe linie paternト, din familia poetului D. Bolintineanu, iar pe linie maternト, era nepotul boierului ナ柎efan Vulcトハescu. „Originea nesトハトフoasト” l-a marcat în anii ナ歡olii, Cトネinescu fトツând liceul la Bucureナ殳i, perioadト din care dateazト ナ殃 începuturile prieteniei sale cu Ion Vianu. În 1958, la un an dupト ce ナ殃-a obナ」inut diploma în limbト englezト la Universitatea din Bucureナ殳i, debuta publicistic în „Gazeta literarト”, ulterior impunându-se la „Viaナ」a româneascト” drept cronicar ナ殃 eseist. Din 1960 a devenit asistent, apoi lector al lui Tudor Vianu la catedra de literaturト universalト ナ殃 comparatト a Facultトη」ii de Litere.

A debutat editorial în 1964, cu „Titanul ナ殃 geniul în poezia lui Eminescu. Semnificaナ」ii ナ殃 direcナ」ii ale etosului eminescian”. Un an mai târziu a venit rândul “Aspectelor literare”, urmate, în 1967, de “Eseuri critice”, apoi de încト o rundト de eseuri. A acoperit ナ殃 clasicismul european, ナ殃 “Conceptul modern de poezie: de la romantism la avangardト”. Înaintea lor trecuse deja graniナ」a eseului, hibridizându-l cu un roman în “Viaナ」a ナ殃 opiniile lui Zacharias Lichter” (a treia ediナ」ie a fost publicatト de Polirom în 1995), premiat de Uniunea Scriitorilor. Matei Cトネinescu a fost, dupト cum mulナ」i uitト cトツi, dupト cum deplângea criticul Carmen Muナ歛t, versurile sale nu au fost reeditate, ナ殃 un poet extrem de talentat, de la “Semn” (1968) ナ殃 pânト la “Tu: elegii ナ殃 invenナ」ii” (2004).
 
În 1973, primind o bursト Fullbright, a devenit visiting profesor la Universitatea din Bloomington, Indiana, iar dupト încheierea bursei a cerut azil politic ナ殃 s-a stabilit în Statele Unite, devenind cetトη」ean american în 1979. Cariera sa universitarト din SUA, de profesor de literaturト comparatト, s-a concretizat în douト volume proprii – “Five Faces of Modernity: Modernism, Avant-Garde, Decadence, Kitsch, Postmodernism”, (Duke University Press, 1987) ナ殃 “Rereading” (Yale University Press, 1993) - publicate în România nu fトビト un oarecare decalaj.
 
Cel dintâi, cu un titlu tradus mot a mot, a apトビut la Univers în 1996 ナ殃 a intrat instant în bibliografia filologilor. Polirom l-a publicat pe al doilea în 2002, sub denumirea “A citi, a reciti. Cトフre o poeticト a (re)lecturii” (Premiul AER pentru ナ殳iinte umane), volumul conナ」inând ナ殃 un capitol inedit. A co-editat cu D.W. Fokkema cartea “Exploring Postmodernism” (Amsterdam si Philadelphia, John Benjamins, 1988). Printre alte lucrトビi publicate în limba românト se numトビト “Amintiri în dialog”, împreunト cu Ion Vianu (Bucureナ殳i, Editura Litera, 1994, ed. a doua, Iaナ殃, Polirom, 1998, ed. a treia, Iaナ殃, Polirom, 2005), “Eugene Ionesco: teme identitare ナ殃 existenナ」iale” (Junimea, 2006), “Despre Ioan P. Culianu ナ殃 Mircea Eliade. Amintiri, lecturi, reflecナ」ii” (Polirom, 2002; Marele Premiu al ASPRO), “Portretul lui M” (2003) (urmat de un “Postscriptum”) ナ殃 “Un fel de jurnal (1973-1981)” (2006). 
 
Exilul l-a marcat, însト l-a descris mereu ca pe o eliberare. Într-un interviu cu Cristina Poenaru, în „România literarト”, în 2002, spunea cト la plecare, a lトピat în urmト o „situaナ」ie schizofrenicト. În exil m-am simナ」it liber – dar liber într-o societate ale cトビei reguli nescrise nu le cunoナ殳eam, liber de o libertate abstractト. În acelaナ殃 timp, aceastト libertate era vitalト pentru gândire, pentru ceea ce aナ numi «respiraナ」ia minナ」ii»”. Despre alegerea exilului i-a vorbit, în urmト cu trei ani, ナ殃 Martei Petreu, amintindu-ナ殃 de racolトビi: „Ofiナ」erii care mト contactau nu acceptau refuzul meu ナ殃-mi mai dトヅeau timp de gândire, reveneau. Eram profund dezgustat (inclusiv de frica pe care mi-o produceau aceste întâlniri), îmi era fizic greaナ」ト. Când am optat pentru exil, m-am gândit ナ殃 la acea greaナ」ト. Nu puteam sト mト mai întorc”. România comunistト este, în interviul acordat Martei Petreu, o „închisoare plinト de delatori” din care Cトネinescu nu poate regreta decât cト a ezitat sト plece. „Dar ナ殃 exilul a fost pentru mine o formト de sinucidere – nu moralト ナ殃 intelectualト, ci sentimentalト. Lトピam în urmト familia, mulナ」i prieteni dragi”.
 
Legトフura cu România nu s-a dizolvat însト peste ocean, eseistul recunoscându-i Martei Petreu cト, „în mトピura în care identitatea e determinatト lingvistic, n-am încetat niciodatト sト fiu român, chiar ナ殃 atunci când mi s-a pトビut cト a fi român e o ruナ殃ne ナ殃 o pedeapsト, chiar ナ殃 atunci când am detestat nu numai comunismul românesc, atât de grotesc ナ殃 de primitiv, dar ナ殃 România ca atare, «România eternト», periferia periferiilor, blestematト geografic ナ殃 istoric sト fie mereu la margine”.
 
Pânト la pensionare, a rトノas profesor de literaturト comparatト ナ殃 studii vest-europene la Universitatea din Bloomington, fiind ナ歹f de departament între 1996 ナ殃 1998. Pânト în 1994, la prima revenire în ナ」arト, a avut o activitate academicト foarte bogatト în strトナnトフate: pe lângト postul de la Universitatea din Bloomington, a mai fost codirector al Conferinナ」ei Internaナ」ionale „Persuasion et violence” din Geneva (1980), membru al Asociaナ」iei Internaナ」ionale de Literaturト Comparatト, visiting profesor la Universitatea din Chicago în 1988, bursier al National Endowment for the Humanities (1991) ナ殃 al Centrului Woodrow Wilson din Washington.
 
Revenit în ナ」arト în 2003, dupト moartea fiului sトブ, care i-a inspirat volumul „Portretul  lui M”, Cトネinescu a petrecut tot mai mult timp în România. Într-un interviu acordat lui Ovidiu ナ枴monca în 2005, eseistul spunea cト nu îi e teamト de moarte ナ殃 crede în miracolul vieナ」ii. „Pe coperta volumului «Tu: elegii ナ殃 invenナ」ii» am pus aceste versuri: «Zトヅトビnicia miracolului vieナ」ii este ea însトη殃 un miracol / Ea ne dト cel mai profund motiv de a trトナ»”, declara Cトネinescu la 71 de ani.
 
 
 
Abonare Newsletter
 
 
 

2 comentarii

 
1
aleksikrates 25-Iun-2009 01:13
Dumnezeu sa-l odihneasca
Un om extraordinar. Nu-mi vine sa cred!
2
Gicu_Maracine 25-Iun-2009 14:47
Multumim
pentru tot, mastre Calinescu!
Zacharias Lichter a fost unul din personajele revelatie ale adolescentei mele.

Odihneste-te in pace, Matei Calinescu!
 
Pentru a comenta acest articol va puteti loga aici.
Daca nu aveti cont va puteti inregistra aici.

 
Întrucât dorim ca site-ul cotidianul.ro sト rトノânト un spaナ」iu al al discuナ」iilor civilizate, îi invitトノ pe cei care posteazト comentarii la articole sト respecte urmトフoarele reguli:



1. Sト foloseascト un limbaj civilizat, sト evite aprecierile xenofobe, antisemite sau rasiste

2. Sト se refere doar la articolul la care posteazト

3. Sト se abナ」inト de la atacuri off topic la adresa autorilor


Nerespectarea acestor reguli va duce la ナ殳eregerea comentariilor, fトビト avertisment ナ殃 fトビト explicaナ」ii. Abaterile repetate vor avea drept consecinナ」ト banarea.
 
 
Locuri de munca disponibile in jobs.Cotidianul.ro
 
 
CARTE

Cartea care aruncト テョn aer lumea culturalト din Romテ「nia

08 Feb 2010 | 0 comentarii
Personalitトη」ile culturale ale ナ」トビii, de la Cトネinescu ナ殃 Noica pテ「nト la Liiceanu ナ殃 Pleナ殷, sunt atacate virulent de Adrian Marino, scrie Evenimentul Zilei.

De alegeri s-a certat cu prietenii pテョnト la despトビネ嬖re, trトナeネ冲e o viaネ崙 inacceptabilト, de o frumuseネ嫺 uluitoare, nu vede ce se poate テョntテョmpla sト mai vrea sト publice, preferト cテョinii

Ionuネ Chiva (n. 窶78) a scris romanul 窶69窶 (la care a lucrat 4 ani), publicat テョn 2004, la Polirom, cu o prefaネ崙 de Mircea Martin. A lucrat テョntr-o vreme ca jurnalist, テョn prezent e traducトフor pentru Polirom. L-am provocat la acest interviu tocmai pentru a-mi oferi prilejul de a mai citi ceva de Chiva. Mi-a rトピpuns cu supra de mトピurト.

Columbia Pictures va ecraniza ultimul roman al lui Dan Brown

04 Feb 2010 | 0 comentarii
Romanul "The Lost Symbol", publicat de Dan Brown テョn luna septembrie a anului trecut, va fi ecranizat de Columbia Pictures. Studiourile l-au contractat pe Steven Knight pentru adaptarea celui de-al treilea roman al scriitorului american.

CTP: Racolarea lui Mihai Eminescu テョn rテ「ndul sfinナ」ilor Bisericii Ortodoxe este un semn de penurie テョn materie de cadre

03 Feb 2010 | 0 comentarii
"De-a lungul deceniilor ナ殃 chiar secolelor noi stトノ foarte prost la capitolul preoナ」i care sト poatト fi canonizaナ」i pentru ceea ce au fトツut pentru poporul romテ「n", a spus CTP.

Herta Muller: テ始lトフurarea lui Marius Oprea de la ネ册fia Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului テョnseamnト o bトフalie cテ「ネ冲igatト de structurile vechiului regim

02 Feb 2010 | 0 comentarii
Scriitoarea Herta Mテシller, laureatト a premiului Nobel pentru Literaturト, susネ嬖ne printr-o scrisoare publicト numirea istoricului Marius Oprea ca preネ册dinte al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului ネ冓 Memoria Exilului Romテ「nesc (IICCMER).
 
 
 
 

Spatiile publicitare F5 sunt administrate de