Spitalul "Victor Babes": boli infectioase vindecate cu gindaci

Autodenunt: in Spitalul "Victor Babes" din Bucuresti am omorit trei gindaci in cinci minute. Pe al patrulea l-am filmat. Medicul de garda spune ca sint inofensivi, iar directorul medical sustine ca s-au obisnuit cu otrava.

Putine sint umilintele ce o depasesc pe aceea de a fi nevoit sa dormi cu lumina aprinsa de frica gindacilor care se suie pe tine. Mai ales intr-un spital. Totusi, una dintre aceste rare ocazii este cind medicul de garda vine si ii spune linistit bolnavului, privindu-l in ochi: "Si la mine in camera sint gindaci.

Paradoxul situatiei, pe linga cele generate de alaturarile "gindaci - spital" sau "boli infectioase - saloane murdare", este ca viitoarea mea sotie a putut sa scape din acea rezerva doar dupa ce a semnat un act prin care declara ca se externeaza "contrar avizului medical". Asta la aproximativ o ora dupa ce acelasi medic o sfatuise sa se interneze, asigurind-o ca rezervele sint curate. In traducere libera, externarea s-a produs impotriva sfatului doctorului de garda ca un somn prelungit alaturi de gindaci este un soi de medicament. Doctorul Mihaela Cotiga nu a stiut ca lucrez la Cotidianul. Probabil era atit de obisnuita cu gindacii incit nici nu a sesizat ca filmam ginganiile. Doar o asistenta a vazut. Tinerica si fragila, nu a manifestat vreo mirare la vederea insectelor.

Directorul medical al spitalului, profesorul Emanoil Ceausu, e de parere ca gindacii pe care i-am vazut sint o pura intimplare cauzata de faptul ca tocmai etajul cu pricina din pavilionul B3 nu a fost renovat. Cind i-am povestit scuza medicului de garda, cu dezinsectia recent efectuata, el a mai zis ca si gindacii se mai obisnuiesc din cind in cind cu otrava si ca trebuie sa schimbe insecticidul. "In nici un caz nu sint de acord cu atitudinea doctoritei Cotiga si o sa am eu o discutie cu dinsa. Nu se poate sa-i spui unui pacient sa se obisnuiasca cu gindacii din camera. Va asigur insa ca e o situatie izolata", precizeaza Ceausu.

Intre fericirea gindacilor ce patruleaza saloanele si paturile din pavilionul B3 al celui mai mare spital de boli infectioase si tropicale din tara si nepasarea sincera a cadrelor medicale, pacientii nu au decit trei lucruri de facut: sa doarma cu lumina aprinsa, sa spere ca data viitoare se va folosi o otrava mai puternica pentru insecte ori sa plece pe propria semnatura din spital.