UE ia Republica Moldova la bani mărunţi

Premierul ceh Mirek Topolanek, a cărui ţară deţine preşedinţia UE, i-a recomandat preşedintelui moldovean Vladimir Voronin să instituie o comisie de anchetă a evenimentelor de la Chişinău, din 7-8 aprilie, în care să fie incluşi şi reprezentanţi ai opoziţiei. “Am recomandat stabilirea unei noi comisii de investigare, care să cuprindă şi reprezentanţi ai Comisiei Europene şi ai opoziţiei”, a spus Topolanek, adăugând că trebuie instituită o comisie de monitorizare, în care să fie prezente şi opoziţia, şi organizaţiile internaţionale. După întâlnirile avute miercuri, la Chişinău, cu liderii opoziţiei şi cu cei comunişti, Topolanek a afirmat ironic: “Nu cred aproape nimic din ce aud şi doar vreo 50% din ce văd. Fiecare vede diferit evenimentele, care au avut loc. Din păcate, acum există doar la nivel verbal dorinţa de a începe dialogul”.

 

Sugestia premierului ceh privind formarea unei noi comisii de anchetă a venit imediat după ce preşedintele Voronin a instituit o comisie din care făceau parte miniştri şi deputaţi comunişti şi jurnalişti apropiaţi puterii. Comisia a fost considerată incapabilă să efectueze o investigaţie corectă. De altfel, Vlad Filat, preşedintele Partidului Democrat Liberal, a propus constituirea unei comisii internaţionale de anchetă în ajunul vizitei lui Topolanek.

 

Acţiunile europene vizând Moldova nu s-au limitat la vizita lui Topolanek. Miercuri, Parlamentul European a decis să trimită în Moldova o delegaţie de europarlamentari, într-o misiune care va dura trei zile. Potrivit publicaţiei “European Voice”, UE ar putea trimite în Moldova şi experţi juridici, care să investigheze încălcările drepturilor omului de către autorităţile comuniste. Totodată, la începutul săptămânii viitoare, situaţia din Moldova va figura pe agenda reuniunii miniştrilor de Externe ai UE. În acest context, premierul ceh a precizat că va transmite diplomaţiilor europene documentele privind fraudele electorale din Moldova pe care le-a primit de la liderii opoziţiei. Aceştia se vor întâlni, joi, la Strasbourg cu preşedintele Parlamentului European şi cu mai mulţi europarlamentari, pentru a prezenta dovezi referitoare la fraudarea alegerilor şi maltratarea protestatarilor anticomunişti. “Avem încredere că situaţia din RM va fi apreciată obiectiv, în interesul cetăţenilor RM, dar nu în cel al unor planuri strategice şi pentru stabilităţi atât de mult declarate aici la Chişinău”, a spus Vlad Filat în legătură cu vizita la Strasbourg. Parlamentul va alcătui şi un proiect de rezoluţie care să condamne abuzurile puterii de la Chişinău şi să ceară trimiterea unei misiuni UE în Moldova, pentru analizarea desfăşurării alegerilor.

 

Moldova s-a aflat pe agenda lucrărilor Parlamentului European şi miercuri, atunci când şefa Misiunii R. Moldova la Consiliul Europei, Eugenia Chistrugă, a părăsit în semn de protest reuniunea Comisiei de politică externă, unde se discuta despre încălcarea drepturilor omului în R. Moldova. La discuţii a participat şi Dorin Chirtoacă, unul dintre liderii opoziţiei de la Chişinău. Chistrugă a prezentat poziţia oficială a guvernului comunist, acuzând România pentru organizarea evenimentelor de pe 7-8 aprilie. Ea a mai discutat în rusă cu europarlamentara estoniană Marianne Mikko, preşedinta delegaţiei de cooperare parlamentară UE-Moldova, şi apoi a părăsit dezbaterea. Mikko a făcut, în anii trecuţi, declaraţii critice la adresa poziţiei preşedintelui Băsescu privind acordarea cetăţeniei române.

 

În ciuda acuzelor privind posibila încălcare a drepturilor omului, R. Moldova a primit invitaţia de a paricipa la Summitul Parteneriatului Estic, un proiect polono-suedez care va fi un nou instrument al politicii de vecinătate a UE. O invitaţie similară a fost făcută şi Belarusului, unde liderul Aleksandr Lukaşenko este acuzat de aceleaşi încălcări ale drepturilor fundamentale. Premierul ceh, care i-a prezentat invitaţia la summit preşedintelui Voronin, a declarat că această invitaţie, ca şi în cazul Belarusului, “nu se adresează unui anumit lider politic şi este responsabilitatea guvernelor de a-şi alege reprezentantul la summit”.