26 iunie, Ziua Drapelului Național. Politicienii transmit mesaje

În fiecare an, la 26 iunie, este marcată Ziua Drapelului Naţional, instituită prin Legea nr. 96 din 20 mai 1998, potrivit https://www.cdep.ro/.

Potrivit Articolului 12 din Constituţia României din 2003, drapelul este unul din simbolurile noastre naţionale, alături de stemă, sigiliu, imnul „Deşteaptă-te române” şi Ziua Naţională 1 Decembrie. Constituţia stabileşte, prin acelaşi articol, că „drapelul României este tricolor; culorile sunt aşezate vertical, în ordinea următoare, începând de la lance: albastru, galben, roşu”, potrivit https://www.presidency.ro/.

Drapelul României trebuie arborat în mod permanent pe edificiile şi în sediile autorităţilor şi instituţiilor publice, la sediul partidelor politice, al sindicatelor, al instituţiilor de învăţământ şi cultură, la punctele pentru trecerea frontierei, precum şi la aeroporturile cu trafic internaţional, se arată pe https://www.jandarmeriaromana.ro/.

Este permanent arborat pe navele de orice fel şi alte ambarcaţiuni ce navighează sub pavilion românesc. Potrivit uzanţelor de protocol, drapelul României se arborează la sediul misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare ale statului român din străinătate, precum şi la reşedinţa şefilor misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare. De asemenea, drapelul României se arborează sub formă de fanion, pe mijloacele de transport ale şefilor de misiuni diplomatice şi oficii consulare române, în deplasările oficiale ale acestora, potrivit aceloraşi uzanţe.

Temporar, drapelul României se poate arbora cu prilejul zilei naţionale a României şi al altor sărbători naţionale, în locurile publice stabilite de autorităţile locale; cu ocazia festivităţilor şi ceremoniilor oficiale cu caracter local, naţional şi internaţional, în locurile unde acestea se desfăşoară. De asemenea, trebuie arborat cu prilejul vizitelor oficiale întreprinse în România de şefi de stat şi de guvern, precum şi de înalte personalităţi politice reprezentând principalele organisme internaţionale interguvernamentale, la aeroporturi, gări, porturi şi pe diferite trasee. Drapelul mai este arborat cu ocazia desfăşurării competiţiilor sportive, pe stadioane şi alte baze sportive, şi în timpul campaniilor electorale, la sediul birourilor, comisiilor electorale şi al secţiilor de votare.

Drapelul României poate fi arborat fără constrângeri de persoane fizice la domiciliul sau reşedinţa lor, sau de persoane juridice la sediile acestora.

Guvernul este singurul organism oficial care stabileşte zilele de doliu naţional, în care drapelul României se arborează în bernă.

Drapelele altor state pot fi arborate pe teritoriul României numai împreună cu drapelul naţional şi numai cu prilejul vizitelor cu caracter oficial de stat, al unor festivităţi şi reuniuni internaţionale, pe clădiri oficiale şi în locuri publice stabilite cu respectarea Legii nr. 75/1994. În acest caz, drapelul României ocupă locul de onoare, anume în centru, dacă numărul drapelelor este impar, sau la dextra drapelului împreună cu care ocupă centrul dacă numărul drapelelor este par. În acest caz, toate drapelele trebuie să aibă aceleaşi dimensiuni (dar nu în materie de proporţii, unde fiecare ţară îşi are reglementările sale).

Drapelul Uniunii Europene se arborează alături de drapelul României, la senestra celui din urmă.

Arborarea drapelului României la manifestările care se desfăşoară sub egida organizaţiilor internaţionale se face potrivit reglementărilor şi uzanţelor internaţionale.

În cadrul ceremoniilor militare, drapelul este arborat conform regulamentelor militare.

Propunerea legislativă privind proclamarea Zilei Drapelului Naţional, iniţiată de mai mulţi parlamentari, a fost adoptată de Camera Deputaţilor la 10 martie 1998 şi de Senat la 23 aprilie 1998, cu respectarea prevederilor Art. 74 alin. (2) din Constituţia României. A fost promulgată de preşedintele României, prin Decretul nr.165/1998, şi a devenit Legea nr.96/1998, care a fost publicată în Monitorul Oficial nr.190, la 22 mai 1998, https://www.cdep.ro/.

La Art. 1 alin. (1) Legea nr. 96/1998 prevede proclamarea zilei de 26 iunie Ziua drapelului naţional; alin. (2) Ziua drapelului naţional va fi marcată de către autorităţile publice şi de celelalte instituţii ale statului prin organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau ştiinţific, consacrate istoriei patriei, precum şi prin ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităţilor Ministerului Apărării Naţionale şi ale Ministerului de Interne.

Conform Art. 2. alin. (1) Guvernul şi autorităţile administraţiei publice locale vor lua măsurile necesare pentru ca în această zi drapelul României să fie arborat, în conformitate cu prevederile Legii nr. 75/1994, şi pentru buna desfăşurare a acţiunilor prevăzute la art. 1; alin. (2) În capitală şi în municipiile-reşedinţă de judeţ se vor organiza ceremoniale publice de înălţare a drapelului României, pe baza normelor convenite între prefecturi, primării şi comenduirile de garnizoană.

Legea nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României de către autorităţile şi instituţiile publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 237 din 26 august 1994, cu completările ulterioare, se modifică şi se completează cu Legea nr. 176 din 19 iunie 2023, publicată în Monitorul Oficial nr. 550 din 20 iunie 2023, se arată pe https://legislatie.just.ro/. Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor Art. 75 şi ale Art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată. La Art. 1, după alin. 2 se introduce un nou alineat, alin. 3, cu următorul cuprins: Pe drapelul României nu pot fi adăugate alte inscripţii şi simboluri în afara celor aprobate prin lege sau prin regulamentele militare. La Art. 7, alin. 3 se modifică şi va avea următorul cuprins: În locurile în care se arborează drapelul României pot fi arborate şi drapelul Uniunii Europene, şi cel al NATO. La Art. 21, după alin. 1 se introduce un nou alineat, alin. 2, cu următorul cuprins: Pe toată durata intonării imnului naţional asistenţa va intona imnul sau va păstra tăcerea.

 

Preşedintele Klaus Iohannis  a subliniat apartenenţa României la NATO, UE şi ONU şi a evocat nevoia de unitate.

„Astăzi, Drapelul Naţional flutură alături de steagurile aliaţilor şi partenerilor noştri, împreună cu care împărtăşim valori şi idealuri comune în misiuni internaţionale desfăşurate sub egida NATO, UE sau ONU. Ziua Drapelului Naţional este un bun prilej de a reafirma valorile fundamentale ale naţiunii noastre şi de a acţiona împreună pentru consolidarea coeziunii şi împlinirea marilor aspiraţii naţionale”, a afirmat şeful statului, potrivit Administraţiei Prezidenţiale.

El a arătat că Drapelul Naţional „reprezintă un element unificator pentru români, oriunde s-ar afla”.

„Tricolorul este prezent în momentele de cumpănă sau de bucurie, la evenimente naţionale şi internaţionale, în instituţii, la parade sau cu prilejul competiţiilor sportive”, a punctat preşedintele.

Klaus Iohannis a amintit de istoria acestei sărbători şi a adus un omagiu militarilor români care au murit în teatrele de operaţii.

„Onorăm Drapelul Naţional ca simbol al înaltelor valori naţionale pe care le reprezintă şi, totodată, ne amintim cu recunoştinţă de toţi înaintaşii care au slujit şi s-au sacrificat pentru apărarea acestora – de la paşoptişti până la actualii veterani ai forţelor armate, care au participat recent în teatrele internaţionale de operaţii”, a precizat el.

Preşedintele a menţionat că Ziua Drapelului Naţional celebrează unul dintre cele mai importante însemne ale naţiunii române.

„Tricolorul a marcat, începând cu anul 1848, marile evenimente istorice care au dus la crearea statului naţional român, independent, unitar şi democratic. Culorile drapelului au însufleţit generaţie după generaţie, în lupta pentru împlinirea marilor idealuri naţionale – asigurarea independenţei, triumful libertăţii, instaurarea democraţiei şi a statului de drept şi integrarea României în NATO şi Uniunea Europeană”, a subliniat Klaus Iohannis.

 

Premierul Marcel Ciolacu a declarat că generaţii de români au luptat, sub culorile drapelului naţional, pentru independenţă, suveranitate, unitate şi democraţie, „valori în care credem cu tărie” 

„Sărbătorim astăzi Tricolorul, simbol al unităţii şi identităţii noastre naţionale şi martor al principalelor momente-cheie din istoria noastră, de la Marea Unire, până la Revoluţia din Decembrie 1989. Sub culorile Drapelului Naţional, generaţii de români au luptat pentru independenţă, suveranitate, unitate şi democraţie, valori în care credem cu tărie”, a transmis miercuri Ciolacu, în mesajul său cu ocazia Zilei Drapelului Naţional.

Potrivit premierului, în România secolului XXI „trăim cu aceeaşi emoţie şi mândrie momentele în care vedem Tricolorul purtat de profesionişti apreciaţi de partenerii noştri externi” sau arborat pe catargul victoriilor, când compatrioţi ai noştri obţin succese în competiţii de anvergură.

„Să rămânem uniţi în jurul acestui simbol al identităţii noastre este cel mai puternic semnal de respect faţă de propria istorie şi faţă de ceea ce vrem să lăsăm generaţiilor care vin din urmă: o Românie modernă, capabilă să facă faţă provocărilor în spaţiul de securitate al NATO şi al valorilor democratice ale Uniunii Europene. Tricolorul va fi mereu o mărturie a unităţii noastre, reper nepreţuit al conştiinţei româneşti. La mulţi ani Drapelului Naţional şi întregii Românii”, a mai spus Marcel Ciolacu.

 

Nicolae Ciucă  a transmis că Tricolorul trebuie onorat şi slujit, făcându-ne datoria faţă de patrie, oriunde în lume ne-am afla 

„Sub culorile Tricolorului stau poveştile tuturor celor care au construit România de astăzi. De Ziua Drapelului Naţional, celebrăm unul dintre simbolurile fundamentale ale poporului român – o mărturie a curajului, unităţii şi solidarităţii noastre. Indiferent că îl vedem la ceremoniile oficiale, la competiţiile sportive sau în teatrele de operaţii militare, Tricolorul ne face inimile să tresalte. Trebuie să îl onorăm şi să îl slujim, făcându-ne datoria faţă de patrie, oriunde în lume ne-am afla. Să ne angajăm să construim împreună un viitor mai bun, ghidaţi de culorile drapelului nostru şi de valorile pe care le preţuim. La mulţi ani Tricolorului nostru! La mulţi ani, România!”, a scris Nicolae Ciucă, miercuri, pe pagina sa de Facebook.

 

 

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Author

3 Comentarii

  1. Drapelul în anii de tristă amintire avea pe el o stemă cu sonde, grâne etc, pentru că le avea și țara. O dată cu instaurarea democrației s-a hotărât ca în locul stemei să fie o gaură. Atunci eu nu am înțeles că era tot un simbol: cu asta trebuia să rămână țara. Politicienii ar trebui să ne spună dacă au realizat acest program sau mai au de lucru la el.

  2. Care drapel, cel concesionat andorei sau cui l-au concesionat imediat după 1990 odată cu matricea cu care ștanțau aurul extras din Romania?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*


Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.