O condiție a vieții izbutite este cunoașterea realității în care se trăiește. Împărtășesc opinia că, printre formele spiritului, filosofiei îi revine să asigure reflecția cuprinzătoare și să găsească repere orientării în lume. Rămâne astfel o datorie a celor care i se dedică să arate cum și-au asumat această reflecție. Mulți mă și întreabă asupra ei.
Încep prin a spune că am făcut studii de filosofie și sociologie pe un curriculum care nu a fost întrecut deocamdată, în perioada „micii liberalizări a României”, din 1966-1971, cu profesori temeinici (D. D. Roșca, Nicolae Mărgineanu, Achim Mihu, Ion Aluaș, Nicolae Kallos, Bogdan Stugren, Chaim Waissman, Benjamin Zörgö, Dumitru Isac, George Em. Marica și alții). În pregătirea de atunci nu au lipsit bazele matematicii, fizica relativistă și mecanica cuantică, biologia darwinistă și genetica, logica simbolică, doctrinele economice, teoriile sociologice, psihologia genetică, scrierea istoriei, doctrine politice moderne, pe lângă, desigur, nouă semestre de istoria filosofiei, alături de cele de filosofie sistematică. Am început studii de drept, dar nu le-am continuat instituționalizat, concentrându-mi preocupările asupra cunoașterii lumii actuale. Am parcurs apoi filosofie contemporană apropiindu-mă de filosofi (Habermas, Rorty, Riedel, etc.) și sociologi de referință (Luhmann, Offe, Georg Weber, etc.), din Germania și Statele Unite ale Americii. Am intrat în contact și cu alte vârfuri – ale filosofiei (Putnam, Rescher, Frank, Ottmann, Avineri, etc.), teologiei (Ratzinger, Küng, Kasper, Pannenberg, etc.) și ale unor științe.
Mi-am dat seama cu timpul că filosofia nu face față evenimentelor lumii fără a ieși din exercițiul livresc – istorico-filosofic sau epistemologic, care se practică în deceniile din urmă – și fără a exprima noile experiențe de viață. Copleșesc crizele economice, de raționalitate, de legitimare, de motivație, de orientare, de creativitate, iar reperele au devenit nesigure. Destul să observăm confruntările în creștere, extinderea criminalității, evadarea în droguri, dificultatea de a mai regăsi natura umană pentru a ne da seama că unele concepte, de pildă, „rațiune”, „spirit”, „obiectivitate”, „libertate”, „cunoaștere”, „natură”, „sistem”, se cer reconstruite. Noi filosofii au devenit indispensabile.
Răspunsuri inovative nu sunt posibile, profesional vorbind, fără raportare la istoria disciplinei. Iar fără a stăpâni filosofia contemporană, care a cumulat în cincizeci de ani idei noi aproape cât în întreaga istorie anterioară (Putnam), și rezultatele hotărâtoare din științe, filosofarea rămâne doar verbală.
Exegeza se cere astăzi completată însă cu construcția. Cu siguranță, vremea sistemelor închise a trecut, dar sistematizarea ideilor este obligatorie pentru cel care-și asumă obligațiile dintotdeauna ale filosofării. Într-o carte (Cunoaștere și sens. Perspective critice asupra pozitivismului, 1984) am arătat că urmăresc lămurirea sistematică a sensului. Mai târziu (în Raționalitate, comunicare, argumentare, 1991) am mărturisit preocuparea de a lămuri raționalitatea și conexiunile ei lăuntrice cu comunicarea și argumentarea, înăuntrul proiectului modernității. În sfârșit, după ce am înaintat în filosofia contemporană până la puncte de vedere proprii, am enunțat bazele construcției (Pragmatismul reflexiv. Încercare de construcție filosofică, 2017). Nu se poate stăpâni totul, dar este imperativ să parcurgi nodurile și să-ți asumi inițiativa exprimării.
Hegel observa că rupturile în existența oamenilor sunt humusul filosofiei. Azi, se poate spune, „provocările” sunt mari. Un exemplu: în era postbelică a avut loc trecerea benefică la democrație. Anii optzeci au deschis orizonturile. În zilele noastre, însă, democrația este amenințată chiar din interiorul ei. Revoluția din științe este practic continuă, iar globalizarea, digitalizarea, genetica zdruncină vechi certitudini.
În pofida realităților schimbate, proliferează „filosoful” funcționar sau stipendiat sau epigon. Nu poate fi însă filosofie unde nu se asumă ceea ce se trăiește efectiv – complicata condiție societală, civică și etică a oamenilor – și nu se promovează analize în consecință.
Construcția filosofică a fost părăsită deja demult la noi. Dincoace de Al Doilea Război Mondial au mai dat scrieri de amplă construcție Mircea Florian, sub ideea „recesivității”, Constantin Noica, cu „holomerul”, Petru Botezatu plecând de la logică – care, cronologic, par să fi fost ultimii preocupați de construcție la propriu în țară. În sociologie, Achim Mihu a construit plecând din epistemologie.
Ca oriunde în lume, sunt azi mai mulți posesori de diplome și titluri, dar se observă bine și carențe de formare și exprimare, ca și metehne civice demult clasate. Ar fi cazul depășirii acestei situații. Între altele, în cele mai dezvoltate țări, o pregătire riguroasă în filosofie sprijină noi tehnologii și organizări. Nu s-a ajuns oriunde în această situație. Dar pretutindeni este cazul unei ofensive împotriva îngustimii de vederi, fragmentarismului și relativismului, ca și contra justificărilor fără acoperire.
În ceea ce mă privește, am angajat construcția „pragmatismului reflexiv”. Sintetic exprimat, este vorba despre filosofia care-și asumă conjuncția natură-societate-persoană, cu specificul fiecăreia, emergența realității din „acțiuni” și „cunoștințe” diferite ca structură, sub cupola „reflexivității”, pe care le examinează plecând de la „sensul” fiecăreia. O seamă de scrieri (Raționalitate, comunicare, argumentare, 1991; Relativism and its Consequences, 1998; Întoarcerea la sens, 2015; Pragmatismul reflexiv, 2016; Philosophy in a Changing Europe, 2017; Rațiune și voință de rațiune, 2017; Sensul vieții, 2024) expun această filosofie. Ea a anticipat crize, le-a semnalat și face față cu rezolvări proprii năvalnicei evoluții a cunoașterii.
De unde centralitatea „acțiunii”? Cunoscătorii istoriei știu prea bine că la baza culturii europene, ca sinteză sprijinită pe trei piloni, Atena-Ierusalim-Roma, stau reprezentări ale lumii care încep cu „acțiunea” Demiurgului, în tradiția greacă, și cu „facerea” de către Dumnezeu, în tradiția ebraică. Filosofia presupune universalitate a culturii, încât și aceste tradiții s-ar putea exploata într-o viziune axată pe „acțiune”. O astfel de viziune stă însă și pe alte temeiuri.
Este astăzi la îndemână să se observe că respingerea științei și tehnologiei este un drum înfundat, că inteligența artificială decide tot mai mult în locul minților, că nu dau rezultate radicalismele lipsite de înțelepciune, că revoluțiile care nu țin seama de ceea ce este rațional eșuează, că democrația redusă la tehnici de alegere dă rezultate pe dos, că politica fără morală este rudimentară, că moralizarea are limite, că nu iese artă unde autorul caută doar descurcare. Fiecare dintre noi poate adăuga alte exemple provocatoare. Cum se previn, însă, toate acestea?
Îmi asum că într-o epocă de erodare a rezolvărilor moștenite, de schimbări adânci, de derapaje numeroase și de dezorientare, precum cea actuală, „acțiunea” se impune ca punct de plecare al înțelegerii lumii. Realitatea poate fi concepută cel mai profund ca rezultat al acțiunilor sau absenței lor. Până și „natura”, iar la polul celălalt „conștiința de sine”, sunt stabilizate în funcție de acțiuni și sisteme de acțiuni.
Atunci când proliferează optici fragmentare și derapaje, „raționalitatea” și „sensul” acțiunilor și cunoștințelor se cer chestionate. Nu mai putem unifica, derivându-le unele din altele, precum făcea monismul, nici cunoștințele de care avem nevoie (de pildă, „cunoștința analitico-experimentală” și ”cunoștința morală”) și nici acțiunile (de exemplu, „acțiunea strategică” și „cooperarea democratică”), dar suntem constrânși să le aflăm unitatea. Aceasta se mai poate atinge doar delimitând tipul de „raționalitate” și „sensul” fiecăreia și aducându-le sub o „rațiune” înțeleasă în același timp ca „voință de rațiune”.
Mai mult, în condițiile unei multitudini de feluri de cunoștințe și de tipuri de raționalitate, după structura lor diferite, și sub asaltul mediatic de azi, nu poți să nu-i recunoști „reflexivității” importanța, chiar primatul, în viața oamenilor. Unde nu-i reflexivitate, se stagnează în repetiții, clișee, crize. Într-un fel, „reflexivitatea” este acum condiția de care depind „adevărul” și, în cele din urmă, „realitatea”. Găsesc că doar reafirmând originea omenească a lucrurilor se poate afla antidotul. Aceasta înseamnă reevaluarea „geografiei subiectivității” și restabilirea răspunderii. Cultura capătă astfel importanță decisivă, iar „cotitura culturală” a epocii noastre este dovadă.
Consider că în „comunicarea eliberată de deformări” și în depășirea sciziunilor se află limanul căutat. Comunicarea nu se reduce însă la comunicație. Ea se atinge între oameni care-și asumă nu doar trimiterea de mesaje, ci și scopul imanent comunicării, care este „înțelegerea”. Nu este posibilă „înțelegerea” fără respectarea regulilor de logică, care, la rândul ei, conține o etică. De altfel, se încredințează logicii cei integri și convinși de demnitatea lor. În reacție la confuzia actuală de valori, apăr alternativa „valorilor ferme ale dreptului, civismului și moralei” și împărtășesc un idealism practic – concepția care consideră că viața se confirmă prin valorile ce o conduc. Privesc instituțiile și răspunderile din punctul de vedere al reangajării misiunii cu care le-a înzestrat societatea modernă.
„Lumea trăită”, „realitatea”, „acțiunea”, „diferențierea”, „raționalitatea”, „sensul”, „reflexivitatea”, „comunicarea”, „argumentarea”, „valorile ferme”, „generativitatea” sunt termenii majori ai filosofiei pe care o reprezint. Ea este un „pragmatism reflexiv” care, față de pragmatismul fondat de proteicul Charles S. Peirce, care a descifrat semnificația conceptelor în termeni de consecințe în viața oamenilor, face încă trei pași: extinde lista acțiunilor presupuse de reproducerea umană a vieții, dincolo de exclusivismul tradițional al „acțiunilor instrumentale” sau „strategice” sau „reflexive”, preia reflexivitatea în înseși criteriile de semnificare și își asumă primordialitatea sensului.
Pe fondul parcelării culturale de azi, pun în contact domeniile – în înțelesul că rezolvările dintr-un domeniu sprijină rezolvări din altul. Nu se mai ajunge la realitate fără „diferențieri”, cum spunea Max Weber, dar nici fără perspectiva întregului, cu care Hegel ne-a obișnuit și pe care Quine a repus-o în mișcare.
În rezumat, în ceea ce am publicat până acum sub sintagma „pragmatismul reflexiv” este vorba mai întâi de o „teorie a acțiunilor” presupuse de reproducerea umană a vieții (Stăpânirea complexității, 2023), prin „acțiune” înțelegând „reacția la mediu condusă de scop”. Sunt de părere că putem vorbi de „acțiunea instrumentală”, „acțiunea strategică”, „acțiunea comunicativă”, „acțiunea informării publice”, „acțiunea dramaturgică”, „acțiunea etică”, „acțiunea reflexivă” sau „acțiunea emancipatoare” și „acțiunea de raportare la absolut” ca părți ale listei aduse la zi a acțiunilor ireductibile. Ele condiționează formele de viață, cunoașterea și cunoașterea de sine.
Am schițat o „teorie a științei” care delimitează tipurile de științe corespunzătoare tipurilor de acțiuni și le specifică logic și metodologic, într-o clasificare înnoită. Am dat o „interpretare a cunoașterii” plecând de la „întrebarea” ce se pune realității de către subiect – interpretare capabilă să explice cunoașterea „procedurală” care domină azi și să facă față cunoștințelor ce stau la baza digitalizării (Cunoaștere și reflexivitate, 2020) și „provoacă” asumpțiile izomorfismului. Am reformulat „logica” lărgind lista propozițiilor examinate, luând în seamă nu numai tradiționalele „judecăți”, ci și alte propoziții folosite în comunicarea verbală (interogații, evaluări, recomandări, obligații, lanțuri de propoziții), considerând formalismul ca sistem al întemeierii argumentative și oferind un tablou actualizat al erorilor (Argumentarea, 2005; 2010). O „metodologie”, care lărgește sfera metodelor dinspre observații factuale și căutarea de legi cauzale, spre cercetarea funcționalității și procedee comprehensive – empatia și „silogismele practice” (Metodologie și argumentare filosofică, 1992) întregește partea propedeutică a sistematizării mele.
Este vorba apoi de „istoria filosofiei contemporane”, ca șir de inițiative de a conceptualiza cunoașterea, raționalitatea, acțiunea și sensul (Introducere în filosofia contemporană, 2014) și a unor momente de cotitură din sânul ei (Filosofia critică a „Școlii de la Frankfurt”, 2014; Reconstrucția pragmatică a filosofiei. Profilul Americii clasice, 2016; Heidegger, 2021; Filosofia lui Habermas, 2022). Filosofia contemporană a și fost punctul meu de plecare. Se adaugă o „teorie a societății” axată pe delimitarea mediilor reproducerii umane a vieții („reflexivitatea”, „munca”, „instituțiile”, „comunicarea”), a unității și evoluției lor și valorificarea opticii „autopoiezei” – a creerii din sine a interacțiunilor societății (Metanarativii actuali, 2015; După globalizare, 2018). O „teorie a modernității” ce-și asumă proiectul cognitiv și societal al acesteia, dar face față fragmentarismelor („economism”, „tehnicism”, „politizare”, „moralism”, „estetism”) și crizelor în care a alunecat, precum și „nesiguranței” ce se extinde în modernitatea târzie (Die kulturelle Wende, 2004; La sortie du relativisme, 2008; Crizele modernității târzii, 2009; Criza și după criză, 2010; Societatea nesigură, 2016; Identitate națională și modernitate, 2018) reprezintă, de asemenea, „pragmatismul reflexiv”.
Este vorba, mai departe, de o „filosofie a istoriei” abordată ca interacțiune a „sistemelor de acțiuni” (economie, politică, armată, cultură) care s-au constituit în realitatea vieții, din care rezultă azi direcția de evoluție (The Sense of our Days History, 2019); de o „filosofie a dreptului” care readuce libertățile și drepturile fundamentale la originea lor în recunoașterea „demnității umane” din constituțiile moderne, așează sistemul de drept pe tripticul „relații de putere, cooperare și comunicare” și-l trece prin „legitimarea democratică” (Justiția și valorile, 2019); și de o „filosofie politică” ce abordează statul de drept din perspectiva tripartiției factuale a puterilor în stat, a măririi, prin reglementări, a controlului cetățenilor asupra aleșilor și a „democrației deliberative” și infirmă „corectitudinea politică” ca mod de a face politică (Guvernanță și guvernare, 2013; Statul actual, 2021; Soarta democrației, 2022).
Este vorba apoi de o „filosofie a educației” structurată de tripticul „formarea de competențe”, „abilități de bază” și „familiarizarea cu valori”, în condiții de educare în libertatea ce încorporează răspunderea de sine (Reforma modernă a educației, 2016; Educația responsabilă, 2019), capabilă să smulgă educația din criza actuală; de o „filosofie a universității” concentrată asupra reconstrucției neohumboldtiene a instituției și recuperării funcțiilor ei majore – formarea de specialiști care duc înainte și aplică cunoașterea, atingerea de inovații tehnologice, evaluarea situațiilor și angajarea civică și morală în societate (University Reform Today, 2005; Bildung und Modernisierung, 2005; Universitatea veritabilă, 2015; Viitorul universității, 2020). Cele două, „filosofia educației” și „filosofia universității”, conțin partea consacrată „formării” în conceptualizarea mea.
Este vorba, mai departe, de răspunsul meu în spațiul formelor spiritualității. El constă dintr-o „filosofie a religiei” ce-și asumă restabilirea „formelor spiritului” recunoscute clasic și a istoriei de facto a religiilor, emergența „societății postseculare” și un „aggiornamento” în tradiția iudeo-creștină (Religia în era globalizării, 2005, 2014; Philosophia et theologia hodje, 2008; Frații mai mari. Întâlniri cu iudaismul, 2009; Absolutul astăzi. Teologia și filosofia lui Joseph Ratzinger, 2017; Unde este Dumnezeu?, 2023; Teologie contemporană, 2024); o „filosofie a artei” ce privește arta drept expresie elaborată estetic a „vieții trăite”, având ca postulat semnificarea umană a ceea ce este, luat în întregul realității și în forme mereu deschise înnoirii (Profunzimea artei,2020); și o „etică” ce se reclădește sub imperative ale vieții de astăzi punând în față valorile integritate și onoare (Reclădirea eticii,2023).
În sfârșit, este vorba de viziunea „pragmatismului reflexiv” în privința orientărilor de bază din zilele noastre. Această parte a sistematizării cuprinde: „studii românești” – în optica democratizării mai departe a României, o democratizare unită cu meritocrația și în stare să lege libertățile și drepturile cu demnitatea și să asigure emanciparea (România actuală. O diagnoză, 2009; Gândirea altfel. Studii românești, 2015; România în Europa actuală, 2019; Emanciparea României, 2023); o „filosofie a unificării europene” axată pe reafirmarea triunghiului Ierusalim, Atena, Roma de la temelia Europei și a națiunilor în cadrul „culturii europene” – conotată plural, prin tehnică de producție bazată pe științe, economie controlată de randament, drept construit pe libertăți și drepturi individuale inalienabile, administrație care trece examenul raționalității, politică legitimată, cultură a cercetării, a cunoașterii sistematice și a metamorfozării realității date în experiență conform scopurilor umane (Filosofia unificării europene, 2003; Riflessioni italiane, 2011; The Destiny of Europe, 2011); și „studii strategice”, în care trag consecințe dintr-o nouă explorare a distribuției puterii și vederilor, a dinamicii supraputerilor și puterilor de pe scena lumii zilelor noastre (Schimbarea lumii, 2011; Europa și Israel. O simbioză istorică, 2018; China ca supraputere, 2021; Ordinea viitoare a lumii, 2023; Pacea astăzi, 2024). Iau în seamă „schimbarea lumii” ce se petrece sub ochii noștri, din perspectiva libertății, a suveranității și a cooperării mutual avantajoase.
În fiecare dintre domenii mi-am asumat dificultățile ce se trăiesc. Fiecare componentă a sistematizării a fost dezvoltată încât să se profileze viziunea. Fiecare contribuție poate fi parcursă înăuntrul acelui domeniu și, desigur, ca parte a unei sistematizări cuprinzătoare.
M-a preocupat convertirea concepției în strategii de reformă ideatică și instituțională, la nivel național și internațional, și de creare de instituții (Ieșirea din trecut, 2002; Anii reformei 1997-2000, 2006; Sincronizarea culturii române. Un proiect, 2013; România într-o lume în schimbare. Interviuri, 2013; Anii inovării. Reforma universității clujene, 2014). Trăind ani de reforme, am avut șansa de a încerca aplicarea concepției în roluri publice. Am contribuit astfel la proiectarea de reforme, la reforma de atașare a educației naționale la era libertății, democrației și revoluțiilor în cunoaștere, la aducerea unei universități la cea mai mare dezvoltare în România și la alte reforme și schimbări. Refuz să creditez titrați care nu pot să scrie o analiză personală, să articuleze un program și să promoveze proiecte de interes general, de care, din nefericire, s-a umplut în jur.
Am văzut mereu filosofia drept cultivare a raționalității și ca promovare a rațiunii în jur. Nu este filosofie unde-i doar exercițiu ludic, hedonism, oportunism și stat cu brațele încrucișate. M-am detașat explicit de simplii profitori ai titlurilor și funcțiilor, capabili cel mult de retorica promovării de sine. „Interesul public” fiind adesea redus azi la „interesul unui anumit public” sau chiar la interesul unor persoane, am căutat să-l restabilesc în semnificația sa originară. Punctele de vedere ale „pragmatismului reflexiv” își găsesc unitatea într-o viziune ce-și asumă primordialitatea sensului în ontologia umană. (Din volumul A. Marga, Sensul vieții, în curs de publicare)
Foarte inspirată rezumare a unei concepții proprii. Utilă pentru a înțelege un autor pregătit, lucid și devotat. Fiecare intelectual ar trebui să fie gata să se examineze. Și să examineze.
Este mare nevoie de oameni care gîndesc. Absolut binevenit articolul unuia care a avut curajul lansării pe o cale proprie de gîndire.
Mi se pare mie sau comentariile sunt restricționate?
Cititi si ‘BEYOND NEOPOSITIVISTS, ROMANTICS, AND LOCALISTS: A REFLEXIVE APPROACH TO
INTERVIEWS IN ORGANIZATIONAL RESEARCH”(MATS ALVESSON-University of Lund-2000)
Alvesson este ‘inventatorul’conceptului de ‘pragmatism reflexiv’
@ ”Rapsodii cu Marga”
A venit Marga cu Varga
A făcut dezordine
Că le pune-n ordine,
Mai nasol decât a fost !
@
,,Mi-am dat seama cu timpul că filosofia nu face față evenimentelor lumii fără a ieși din exercițiul livresc – istorico-filosofic sau epistemologic, care se practică în deceniile din urmă – și fără a exprima noile experiențe de viață.”
Dacă merită premiat, premiile le-a luat anticipat, ?
Daca tacea, filosof ramanea……[Rumburak]
„O condiție a vieții izbutite este cunoașterea realității în care se trăiește.” Cunoașterea realității oare chiar există?! !cunoașterea este subiectivă! CU CE AU INFLUENȚAT „CUNOSCĂTORII RELATIVI”LUMEA ?DOAR CEI CU PUTERE ,PUTERI ,ALTELE DECÂT CELE LE PROPOVĂDUIEȘTE FILOZOFIA ADEVĂRULUI! JOACĂ SOARTA PRIMATELOR SUPERIOARE! -=-=DE CE SUPERIOARE?
Păi ești in romania bre..Realitatea nu e ceea ce vezi,. E ceea ce ți se spune.. Doar in singurul neuron rătăcit in vidul din căpățîna romînului, nu există filtre sau logică elementară..
👎
Asta e parerea mea si mi-o mentin.
Am si eu o gramada de nume,din bransa mea:Backe,Blumenfeld,Hatton,Keller,Streeter,etc,etc. Ce destept sint,v-am spart!
PROFI are de data asta dreptate, „constructia filosofica a fost parasita demult la noi”, inca imediat dupa AL DOILEA MACEL BOLSEVIC MONDIAL…
(PS: ce-i de cenzurat aici ? 🙂 )
Bravo domnule MARGA ! I❤️you ” …
pentru adevarul asta ! … comentarii pe articol mai taziu !
Acum doar atat:
METAFIZICA are un rost pentru ca fizica nu poate explica experimental nu poate explica experimental totul !
FILOZOFIA nu poate inlocui stiintele naturale si umane !
IQ=?
„Găsesc că doar reafirmând originea omenească a lucrurilor se poate afla antidotul. Aceasta înseamnă reevaluarea „geografiei subiectivității” și restabilirea răspunderii.”
Ce-i clar azi in modernitate si nu era clar in epoca MEDIEVALA, in scolasticimul medieval mai precis zis
e ca FILOZOFIA nu se poate substitui oricarei stiinte moderne !
Mai e „REGINA stiintelor” doar devenind o META-STIINTA incercand mereu si doar cu feedback corrector doar daca
incearca perpetuu sa unifice intergrativ-ideatic fundamentele celorlalte stiinte ! Desi „teorira generala a sistemelor” e, adica ar fi, pe thema asta NON-dogmatic indeajuns !
„Arbitrul de tuşă spune:
22 IUN. 2024 LA 7:26
Mi se pare mie sau comentariile sunt restricționate?”
Cat timp mishteaux poate zice ABSOLUT, „liber-explrimat, tot ce-si ca persoana distincta doreste … COTIDIANUL va fi, si inca e, un ziar liber care chiar comunica decent cu comentatorii si prin asta cititorii (adica cei care indiferent de visele si „normele etice” proprii, personale, redactor-cenzorilor, 🙂 , il fac PROFITABIL ) !
A nu se uita … si COTIDIAN-ului 😉 i se pot taia „drepturile” la „comentarii” libere !
COTIDIANUL cenzureaza chiar prea-putin 🙂 incalvand anumite ordine UE-uropene 🙂 !
(vezi EvZ si problemele lui ANDRONIC, ulterior ! 🙁 )
IQ=?
„Restricționate” de ce, pentru cine și în interesul cui? Ce este omenesc pe lumea aceasta în ziua de azi când există aceste sisteme de supraveghere, urmărire și control mental sau emotional și ce mai trebuie secretizat sau ascuns? În ce scop? Doar nu-ți imaginezi că am început să înjur pe cineva, să ameninț ori să denigrez și m-am trezit cenzurat! IQ?
„Nu crede ochilor tăi”
“ dar nu le-am continuat instituționalizat,”
Bine, te cred! 😅
Este bine că se avansează iarăși și la noi spre sisteme de filosofie. Felicitări domnului Profesor! Chestiune de cultură și capacitate. Marele Urs are dreptate – pe aste meleaguri ideile nu au soartă bună. Nu este prețuire pentru idei bune.Te uiți la cine sunt acum la Academia lui Aiurel Pop filosofii și te apucă năbădăiile.Seminulități îngrijite de familiile lor. Să facă carieră academică și universitară de doi lei. Noroc că-i spală Margelatu. Un ins incult, cum arată cu fiece pas (de la Johannis!),care crede că vrăbiuțele lui sunt vulturi. Nu sunt decât vrăbii șchioape. Insul face confuzii elementare la fiecare pas.
Azi dimineata am luat ceaiul impreuna cu Spiritul care m-a invitat sa co-creez impreuna cu el…Si am spus DA! Calatoria de dincolo de ceea ce numim materie… Sint curios cum arata harta infinitului creionata de catre filozofi…Sa speram ca ne-o vor pune la dispozitie.
„Filosofia contemporană, care a cumulat în cincizeci de ani idei noi aproape cât în întreaga istorie anterioară (Putnam), și rezultatele hotărâtoare din științe, filosofarea rămâne doar verbală.”
Este o iluzie că a cumulat idei noi, căci doar le-a reinterpretat pe cele vechi !
Una este să filosofezi de plăcere și alta prins în chingi politice cum se întâmplă de cei câțiva ani pomeniți .
Cât despre faptul că noile filosofii au devenit oarecum indispensabile, s-ar putea ca și ele să aibă soarta lor , a indispensabililor, la care s-a cam renunțat între timp. Și nu numai datorită Thurnei cu încălzirea ei globală …. 😉
Greșit ce spui Radu Humor. Se vede că ții de o cultură cu fața la trecut. Hilary Putnam are însă dreptate. Filosofia deceniilor de după război nu este doar reinterpretare de idei vechi.Doar domeniile logicii, lingvisticii, comunicării, subcuantic, astronomic, informatic etc.au schimbat aproape totul. Și nu numai de aici vin schimbările. Faptul că nu cunoști aceste lucruri și tratezi cu suficiență importanța filosofiilor ține de nivelul din România. Și la fotbal s-a văzut cât contează nu numai talentul nativ, ci și pregătirea, inclusiv cum e conceput jocul. Profesorul Marga are dreptate, azi de la concepere pleacă marile rezultate. Cine disprețuiește conceperea nu ajunge departe. Ajunge unde e țara noastră.
Fizica si astronomia ne explica cerul, matematica si logica legile transformational cantitative ale diferitelor stari fizice ale materiei in timp, biologia viata, stiintele ingineresti aplica practic teorii functionale !
Ce rost mai are FILOZOFIA daca si societatea e explicata de SOCIOLOGIE + ECONOMIE POLITICA iar psihicul uman si sentimentele de PSIHOLOGIE ?
AUD ?
Nu vad filozofiei decat un rol pur euristic ! 😐
„Subcuantic” e fff gresit, despre subcuantic ne e interzis principial-teoretic de-a avea informatii …
sub-atomic sau cuantic era corect !
„CUANTA” e o limita teoretic-practica care impune LIMITE in CUNOASTERE FIZICA ! nu poate fi „sparta ” FIZIC !
IQ=?
Dintr-o perspectiva practica
intr-o cuanta putem avea intreg univesul infinit in timp spatiu si virtuale alte dimensiuni !
E MAGIE ! E straniu ! … lumea e facuta din elemente de baza fundamentale … complexitatea ei e semi-inffinita nu infinita cum s-ar crede si areo o limita in mic , in cuanta de la care in mare incepe !
De aceea NU E CLAR daca fizica gandita de noi perceptiilor despre univers nu practica si functionala insa la scara DETALIATA ABSOLUT GRESITA ! 🙁 !
„METAFIZICA are un rost pentru ca fizica nu poate explica experimental nu poate explica experimental totul !
FILOZOFIA nu poate inlocui stiintele naturale si umane !”
Contrar prezumtiilor, METAFIZICA nu da raspunsuri ci doar ne ajuta sa descoperim ABSURDUL in ipoteze ! Sa descoperim incoherenta nu la o stiinta oarceare ci la o, plastic hzic: suma meta-stiintifica afundamentelor lor ! 😀
METAFIZICA nu e absurda e doar o logica care arata ca unele „solutii” filozofice sunt absurditati logice ! 😀
mischtoooooooo , ce mai face madam pandele primarita perdanta , dar viitoare colega cu piperea , schoschoaca , lasarus , r bogdnael , tudose si restul ? iq nemasurabil , ne bagam la philosofia inexacta amu ?
Un articol lămuritor și salutar, care-și asumă răspunderea construcției a ceea ce e mai greu – filosofia. O societate este avansată – vezi exemplele de azi – cu gânire liberă și lămuriri. Admirabilă construcția domnului Marga, ce implică domenii variate, foarte bine stăpânite.Admirabilă și pentru că arată suficienților ce este de făcut. Bine spune cineva, unele comentarii sunt aiurea, pe arăturile ignoranței și inculturii. Evident, rezultate ale nivelului jos. Destul să vezi ce zice acest Gmplay, care crede că istoria se încheie cu prostia lui verificată. Filosofia s-a discutat în fel și chip. Un fapt simplu spune însă totul. Cine disprețuiește cunoașterea, cugetarea, morala, filosofia se cam tîrîie în viață. Se și vede în jur. Poți să nu înțelegi toată filosofia, dar o disprețuiesc doar cei care sunt departe sub nivelul ei.
@ inteligentplay – dreptate multa ai tu , la examenele de filosofobolsevism , socialismscience si altele asemenea cu greu am luat un amarit de 5 .
ce te-ar putea determina sa vezi asa: …”Cine disprețuiește cunoașterea, cugetarea, morala, filosofia se cam tîrîie în viață.”
a dispretui… pentru a gindi asa trebuie ca dispretuiesti… eu zic sa va opriti voi, cei care il periati pe dom profesor, pt. ca ii faceti numai deservicii… nu ii depasiti conditia cu toate laudele voastre…
ha ha ha
care/ce e aceea? …”O societate este avansată”…
Orice neisprăvit se laudă acum cu note slabe în vechiul regim. Jalnic, Gmbplayule! Spui mereu aceeași prostie. Un om cultivat și cu cap pe umeri stăpânește timpul, nu stă pe la subsoluri imunde. Noroc că românii, în mare majoritate, nu se iau după inși de două parale ca voi.
E inițiativă nobilă și demnă de salutat construcția filosofică. Trebuie să fi adunat multe cunoștințe ca să te lansezi, să-ți asumi cu pricepere multe lucruri și să ai curajul de a propune confraților soluții. Acestea sunt multe în domeniile construcției domnului profesor Marga. Comparabile cu literatura internațională, dar cu idei propria. Destul să citești ce este în librării din Germania, Franța, Austria, SUA și îți dai seama de acest fapt.Mă aștept să înceapă o dezbatere cu argumente. Ar fi normal și util. Să nu ne pierdem timpul cu inși de subterane, care nici nu pricep ceva și nici nu sunt responsabili.
@ vlad – cit are o zi in care existi ?
Udrea și Coldea, atunci cooperanți între ei, au umplut comentariile articolelor de vază cu tot felul de trimiși, neica nimeni, ca acești Gmplay, Zamoxis și alții ce se văd ușor, care au sarcină de serviciu să nu lase cititorii să-și facă singuri o părere despre articole, cu abateri ale atenției pentru panseurile lor fără noimă. Mecanism penibil al unei înțelegeri primitive a democrației! Se va termina însă și cu asemenea bezmetici inculți și fără a avea ceva de spus, dar băgăcioși în ce habar nu au. Important este faptul că odată cu confesiunea profesoprului Marga este mai clar că suntem în fața unei tentative admirabile de filosofie proprie. Lucru deloc ușor!
„Important este faptul că odată cu confesiunea profesoprului Marga este mai clar că suntem în fața unei tentative admirabile de filosofie”
Da’ de ce „CONFESIUNE” e domnul MARGA ? 😛 (ca nu i-am vazut public cipilika !)
cele mai lipsite de scolastica si ideologia clerical-filozofica dogmatica mi se par cele ale iudeo-renegatului, aidoma lui Spinoza sau Marx, Engels … mi se par alea a lui mishteaux !
= FILOZOFIA la fel ca ASTROLOGIA lui Keppler, a ajuns o „stiinta” de moftangii(=vezi la Ion Lu Cacaragiale !)
PUP !
„gmbplay spune:
23 IUN. 2024 LA 17:55
mischtoooooooo , ce mai face madam pandele primarita perdanta , dar viitoare colega cu piperea , schoschoaca , lasarus , r bogdnael , tudose si restul ? iq nemasurabil , ne bagam la philosofia inexacta amu ?”
E sau nu e 🙁 misto mishteaux ? 😐
„Vlad spune: 24 IUN. 2024 LA 18:30”
Eu am avut 10 la toateee (IQ>145)
si taman de aceea 🙁 mi-au trebuit ULTERIOR ani: dupa
… pentru a ma de-sensibiliza celor
talamb NOU(!) invatat/dresate atunci !
(PS: ca GENIU iti zic … daca esti in SCOALA de 10 la ceva, orice … deja te-ai blocat in cunostere ! 😉 Putini cu IQ mediocru inteleg SINCER ce-ti spun pueril lingvostic aici ! Nicodata n-am fost harnic invatand, mereu mi-a fost usor ! Stiu !
E doar genetica si „ursitoare” asa ca dupa p vreme PLICTISS ! Pariuri intre genii si MAGA ! 😐 )
Un batran aforism ZEn spune:
– pentru inculti muntii sunt „munti”, padurile „paduri” si raurile „rauri” …
– pentru cei care incep sa invete_sa_inteleaga: muntii nu mai sunt „munti”, padurile „paduri” si raurile „rauri” …
– pentru cei care DEJA inteleg/stiu, dinnou: muntii sunt „munti”, padurile „paduri” si raurile „rauri” …
Putini ne-prosti ca insa nu inteleg DEJA … percep sensul profund metaforic al acestui moshnegit aforusm ZEN !
🙂
IQ=?
„gmbplay spune:
23 IUN. 2024 LA 17:55”
Asa ca nu ti-e straniu ca exista atatea voturi anulate si (imediat para-cautal dupa) renuntul straniu al lui Iohannis la sefia NATO ?
Sa-ti zic ? sa nu-ti zic ? 😮 … mai bine nu pentru ca nu e de PROVINCIE informatia !
Au fost peste UN MILION de VOTURI ANULATE 😮 ! (asta-i statistcic straniu si nou ! ) 😉
(o chestie-ti spun: Ca PROPHET nu pot gresi ! Tine minte asta JOI->Israel si … siguranta portavioanelor yankeie din OM !)
MAGA °!
(cand vei vedea si CUTREMURUL din USA, in august, dupa ce acum URAGANUL in curs la BERLIN … vei intelege ca n-am cum fi un pseudo-intelectual de TIK-TOK ! CIA a piedut la fel ca-n Bielorussia cu LUKANSENKO 🙂 „listele” cand au incercat ceva, la …Xi ! V-am zis la timp, la fel ca „LEAK”-ul PENTAGONULUI ce le-a zis rusilor ca „inspre sud” 🙁 si … GENOCIDUL deja credibil majoritarilor de la ONU din GAZA ! Care va face onoarea Israelului sa stat MORAL, de kko ! Numele nostru e LEGION ! TRUMP dupa „evenimentul MINNEAPOLIS” crede in Q -> Crezi in MISHTEAUX ? 😐 🙁
🙂
PUP ! -> SHALOM !
În fața unei luări clare de conștiință, adusă la zi ca informație și capabilă de construcții, care este Construcția filosofică de mai sus, se plimbă cum se vede pe la subsol, cu mintea lor goală precum coala albă, tot felul de neisprăviți cunoscuți, purtați de golăneala în care au fost educați. Caragiale are dreptate – îl confirmă și acești @demian și alții care-l invocă. Doar că ai i mai intervine nu doar prostia, ci și maladia.Încet se adună probe că maladia este la fel de mare ca prostia la acești plimbăreți fără noimă.
@Un vechi liberal
foarte de acord cu tine … 98% ! PUP !
exceptional! inca unul care se uraste pe sine, si se vede cu mintea goala, prost si malad… bravo, ba! ai infrint din nou…
Articol eveniment, cum bine s-a spus. Rar, în țară inexistent, ca un gânditor să enunțe ce a conceput și care-i organizarea conceptuală a intervențiilor sale. Iar a pune în seama „acțiunii” realitățile este un act de curaj intelectual care amintește tradiția europeană majoră, cu Fichte, tînărul Hegel și alții. Excelent făcută trecerea de la pragmatismul clasic al lui Peirce la preluarea reflexivității în conceptualizarea filosofică. Pași noi, care ar medita într-adevăr o examinare cultivată.
am si eu o intrebare…cine e astia..si ce vrea ei…
sunt oare spaima sotzietatzii si vrea pieirea ei ?
mai pe intelesul prostilor…va rugam
nu avem timp pentru elucubratzii
Gershom Scholem
Walter Benjamin
Gershom Scholem
Walter Benjamin
Herbert Marcuse
Theodor W. Adorno
Max Horkheimer
Friedrich Pollock,
Rose Riekher
Mă Gigel, se vede că ești cam mic. „Spaima societății, ce vrea pierirea ei” este în mintea ta sărăcuță, ce ascultă probabil doar știri pentru imaturi. Numele de mai sus, afară de ce inventezi, sunt personalități ale culturii germane, americane și universale. Contribuțiile lor au fost praguri recunoscute în cultura lumii. În economie Pollock, în estetică, Benjamin și Adorno, în istoria culturală Scholem, în sociologie Horhkheimer, în filosofie Marcuse. Poate asta te interesează, ei vin, într-adevăr din aceeași cultură cu Moise, Isus, Newton,Einstein, Karl Popper și mulți alții. Atunci cînd oamenii au valoare nu etnia contează în primul rînd. Îți pot recomanda lecturi ca să fii și tu măcar un pic știutor.
@masterande…mic mic..da ridic mingea la fileuri …pentru ca vesnicii etudiantzi…sa comenteze pertinent..
si sa ne lamureasca si pe noi, astia necititzii cume e aia cu ‘Teoria Criticii’…cind, cum, unde si care au fost primi ‘guineea pig’ pe care s-au experimentat ingineriile astea sociale…si de ce tocmai pe aia
Devii și mai mic, Gigele, cînd te exprimi liber. Ți se vede gol-golul din cap. Nu e nici o teorie a criticii, ci o „teorie critică” ce vrea umanism în jur. Nu e nici o „inginerie socială”, ci critica „ingineriei sociale”. Adorno, Horkheimer, Marcuse au polemizat cu ingineriile sociale – începând cu cea a lui Popper.Dacă cumva știi ce sunt acelea! Nu merge fără citit și fără cultură, gigel, decît la grădiniță. Pesemne că te interesează câteva din monografiile autorului articolului, care a lămurit ce este cu școală dintre cele mai influente în universitățile din Germania, Franța, SUA, China etc. Mai nou cartea Școala de la Frankfurt în fața istoriei (Meteor, București, 2024). Ar fi bun cititul – face bine la cap, gigele.
@masterand…te rog, fa-ne tu desteptzi…
ca deh..noi trebuie sa cistigam piine din alte citituri…mai lucrtive..si mai lumesti..probabil imposibil de citit pentru masteranzi de filozofie, estetica si sociologie..
da acceptam cun resumat si un compendium…sa ne creasca nivelurile ..
Este nevoie, gigele, de citire înainte de vorbire. Altfel, cum se vede fără greutate, o dai prin miriște. Te ajut cînd vrei, căci omul care are ceva în cap caută adevărul și sprijinirea semenilor.
Să vă crească nivelurile, cum zici cu o gramatică personală, amărît Gigel! Vi se poate găsi și rezumat și compendium, dacă vreți așa ceva. Numai că ele sunt grele pentru capete ca ale voastre (cum spui la plural, gigel de pătrunjel!), care mișună doar prin locuri mizere.
@flavius perhidrol cu ten masliniu…
ohhhh…aparura doctii cu fason…si ruptzi in cur…
Titel ohne Mittel…cum imi zicea un Hessioan odata..
fa-ne ma desteptzi daca esti bashtept..
nu mai tzine stintza sub caldarea de-i zici cap…
mod dupa astia de se dau arogantzi…ca de …Sein sau Haben …e inca in discutzie la ei ‘filozofii de dimbovitza’ ce citest traduceri si nu in original…
Precum se vede, la tine, gigele, confuzia minții e totală. Tratamentul nu dă rezultate cu argumente, nici cu filosofie. Trebuie internare.
Din nou un articol impecabil pe subiect ce arde – nevoia de concepție organizată. Care-i aceea ce scoate din necazuri? Ce-i mai urgent decît ca oamenii pricepuți din orice profesie, dar gata să reconstruiască țara, să se unească? Articol de concepție a unei personalități capabile și devotate.Domnul Marga are tot ce este nevoie. Experiență de creare de instituții – a creat cîteva. Experiență de gestionare de instituții. Cunoaștere a României și cunoaștere a lumii.Cunoaștere a situației actuale a României. Știință a dreptului, economiei, sociologiei, politicii.Viziune. Conexiuni internaționale. Legături cu marile puteri. Cunoaștere a culturii de azi. Capacitate de a decide democratic. Energie și angajament patriotic.
„Din nou un articol impecabil pe subiect ce arde – nevoia de concepție organizată”
Un adevarat document de informare, pentru un cerc restrans, un „cuib de cunoscatori” derbedei si obraznici, adica dupa chipul si asemanarea Lui !
ia cautati si cercetati aventurili alora enuntzatai de mine…si dupa ce va trageti concluziile mai vorbim…
cit despre @blondu si vesnicu @masterand mai vorbim
cautati sa cititzi in original (limbi straine) ‘operile’ si ‘iefectili sociali’ ale ‘ienumeratzilor’ de mai sus.
incepeti cu ‘ielvetzianu’ Max Horkheimer…si ultimili aventurdi prin ‘ameri’ca’…si ce ai iesit din asta
….WOKE….
Subiectul articolului Construcție filosofică este organizarea unei concepții filosofice. Nu e pentru gigeii ce-și iau informațiile din auzite și de pe siteuri de nivelul lor. În loc să pună mâna pe o carte, dacă vor, chiar și a lui Horkheimer,și să arate că ceva nu ar fi în regulă. Woke nu are nici o legătură cu Horkheimer, gigel de cotrocel. Afară de situațșia în care ești doat un șoricel scăpat de pisică.Cunoașterea nu-i ceva ce pică într-un cap nepregătit ca al tău, ce trăiește prin subsoluri agitând minciuni, mă Tomline (acum je suis pas Charlie, mai nou je suis pas Horia, azi mîine je suis pas Einstein – ca și cum cineva te-ar fi confundat cu oameni). Se știe cine ești, fii fără grijă. Un biet simbriaș prin subsoluri, și incult și prost.
Flavius, pe tine nu te duce capul, schimba bateriile ! „je suis pas HORIA” se traduce cu: eu nu sunt vreodata sifon, ca idolul tau !
Dar cine are nevoie de opinia ta? Nu te-a întrebat nici măcar cățelușul din curtea vecinului, tomlinule. Da cine are nevoie de identitatea ta, biată lichea de subsoluri? Poate Coldea-Băsescu care v-au creat.Nu aveți vreo idee în fața strălucirii unui articol, nu pricepeți ceva, dar la serviciu, ca nu cumva cititorii să discute liberi articolele importante. Tomlinii mișună după ce și-au schimbat numele, crezând că cititorii sunt fraieri. Acești servitori de cauze coldiste din asta trăiesc: să mintă, să mai dea cu coasa prin pietre tari, să vorbească în dorul lelii. Jalnice figuri ale unui piesaj murdar. Noroc că în nici o națiune asemenea nimeni nu sunt de trebuință, decît acasă la ele.
Te repeti prin subsoluri, Cititorule de note informative. Un lucru iti lipseste, in schimb: o expertiza grafica favorabila, adica negativa. Asta vine doar daca o ceri. Si stai linistit, microfilmele nu se pot falsifica, cum se lauda un idiot din cuibul vostru ca a auzit el la ROG, responsabilul SRI cu dezinformarea.
În loc să te ocupi de note informative, mai bine ai citi ceva, psihopat tomlin. Nu ai citit vreun articol ca să poți vorbi de el sau de autor, mă, astăzi je suis pas horia (care ai fost până aici Delatorio, vin de regiune, je suis pas charlie etc.). Cum bine sugera cineva mai sus, azi mîine vei semna je suis pas petru groza sau je suis pas secretarul general onu, etc. Corect ar fi je suis elev de Coldea-Băsescu. Oricum, este interesant.Cum apare un articol extraordinar al lui Nistorescu, Severin, Piperea, Marga, Știreanu și alții sar nulitățile. Ca acest tomlin, de dimineața până seara cu minciuni. Și care crede – cum a și scris-o într-o postare – că dacă el și petrov sunt cum sunt, și alții ar fi la fel. Notele informative sunt ale tale, lichea patentă! În nici o altă țară oamenii capabili, cu realizări în interes public, nu se iau la rost de psihopați ca tine, care se răzbună pentru lipsa de valoare și reușită în viață. De aceea, Germania, Polonia, Ungaria, Cehoslovacia și alte țări au pus capăt măsluirilor, falsificărilor, bîrfelor coldiștilor lor. Cazul Petrov este numai una din măsluiri.Băsescu însuși a patronat falsificări la oponenții săi.
Nu faceți față nici articolului Construcție filosofică, nici culturii profunde puse în joc, dar căutați diversiuni, bieți tomlini.Este exactă observația domnului Nistorescu că de la udrea au rămas prin subsoluri tot felul de inși inculți, care nu citesc, nu au ceva de zis la obiect, mint la fiece pas, dar cîștigă și ei sute de euro cu postări de serviciu. Și mai bună observația că asemenea inși vor să înnece ziarul cu falsurile și dejecțiile lor. Numai că ei sunt au ajuns la patronul coldea. Îi vezi de dimineața pînă seara, la orice fel de articole, sub felurite nume, precum acest Tomlin, respins de publicații și distins prin activism și prostie – semnat ca Nesemnat, dar și în fel și chip. Obsesiile lui sunt opoziția politică, Simion, evreii, Babeș-Bolyai, Biserica, Inexistentul etc, și personalități de reper precum Piperea, Severin, Marga, oricine are cap și nu acceptă neosecurismul. Sunt deja antologii a ceea ce poate scorni o minte dusă la vale, plătită să murdărească.Într-adevăr, cînd în alte locuri și țări preocuparea este, totuși, pentru cultură, idei și pentru mersul fie și încet spre lumină, asemenea inși întorc totul în întunericul minții lor. Un sociolog anunța la Comentarii că face un studiu al acestor postaci care profită de libertate pentru mizeria din mintea lor. Aștept să se publice studiul.
obsesia „tomlin”
ha ha ha ha
sa fie ceva acolo daca tot intervin unii si altii, sau acelasi sub diverse pseudonime?… cio, cioc… cine e? CNSAS-ul…
frici, traume, obsesii… naspa… nevoia de a combate implacabilul…
ha ha ha ha
In lipsa expertizei grafice care sa-l excluda pe sifon, asistentul platit de la bugetul de stat creaza personaje pe textele trimise de disperatul plecat din tara sa nu-l recunoasca copiii pe strada: „Mama, mama, uite un sifon stricat” !
Infinit mai important este să se vadă Construcția filosofică propusă în articolul la comentariile căruia suntem.Se pierde timpul cu psihopați ca tomlin je suis pas charlie, je suis pas horia, je suis pas om normal. Nu citește, nu le pricepe, dar trăiește din minciună. Redacțiile îl cunosc. Respins, vagabondează sub diverse semnături după ce părinții săi, udrea-coldea, l-au abandonat. Mișună prin subsoluri la ziare, în care i se mai permite. Îi face pe mulți concetățeni sifoane, cum se poate vedea în postările lor, după ce acești tomlini și ciracii săi se dovedesc doar niște uleiuri stricate ale mașinăriei neosecuriste. Așa că este infinit mai important să ne ocupăm de realizări pozitive, precum articularea unei concepții, decît de acești nimeni în drum care, la noi, continuă să trăiască din delațiune. Și crezînd fals că alții sunt ca ei.
Du-te si da in judecata CNSAS, daca te pretinzi nevinovat, eu citez de acolo, doar. De 12 ani te dai lovit la operatie de catre inchipuitii tai. Ai ajuns penibil sa pretinzi ca una ca Udrea, pe care studentii o aruncau in camera de camin pe fereastra, si-a batut joc de un ditamai profesor doctor universitar, preten cu un papa demisionat pentru tolerarea pedofiliei in Germania !
Da, suntem în fața unei încercări de a formula o concepție filosofică proprie. Ceea ce este rar. Într-adevăr, de la Florian, Noica, Botezatu, poate și Anton Dumitriu, s-a făcut puțin în materie. Felicitări domnului Profesor! Ar merita explorat cât este sfera explicativă a acțiunii, luată drept cheie. Putem explica obiectivitățile ca rezultate ale acțiunilor? Diferențierea acțiunilor este o foarte bună realizare – fiind mare confuzia în domeniu. Se poate discuta cu profit reancorarea libertăților și drepturilor în demnitate – precum în constituțiile majore.
Te iei de șireturi cu un gânditor autentic, mă tomlin je suis pas normal. Nici acum dînsul, de la Arles și riviera franceză, nu are timp să te ia în seamă. Fiind incapabil să discuți articole, o iei razna cu minciunile tale. Aici e discuția despre filosofie și răspundere. Nu despre cnsas, biată lichea. Nu are nevoie nimeni de instituții băsiste. Și România le va repudia. Dacă tot aduci vorba, cnsas a spus simplu, repetat că nu a fost vreo colaborare. Și chiar dacă ar fi fost vreo servire a țării, e mai bun neosecurismul vostru? Jalnic, simple lichele vor să facă ordine.
Inși de trei păduchi vor să profite de bârfe.
În loc să te pui pe citit ceva – ai aici un articol construcție filosofică extrem de cultivat – bați cîmpii biet rătăcit. Îți dovedești doar ignoranța și prostia, tomlin je ne suis pas normal. Vorbești de un papă demisionat pentru tolerarea pedofiliei. Minți cu gura plină și aici. Papa Benedikt XVI a fost cel care a dezvăluit public și a condamnat pedofilia. Nu ai nimerit. Dacă e vorba ca cineva să fie prieten cu un papă, este o mare onoare. Dacă vrei mai mult – încă o probă a anvergurii Profesorului – pe dînsul l-au decorat doi papi și un patriarh, l-au premiat reprezentanți ai iudaismului și lutheranismului și l-au elogiat neoprotestanți. În joc era opera dînsului – cu monografii concludente în spațiul relației teologiei, filosofiei și epocii noastre. Cu ignoranță și prostie nu se pricep astea. Nu ignoranți și proști ca tine, amărît tomlin @ ciracii pot da evaluări.
„Nu are nevoie nimeni de instituții băsiste”
De ce, doar numele de cod HORIA a ajuns in rand cu Basescu si cu Voiculescu, unul care si-a turnat rudele. Toti trei formeaza o adevarata institutie a ceausismului ortodox, pe scurt legionarism. A ajuns sa scrie in Cotidianul precum Severin, coruptul dat afara din Parlamentul European de catre Basescu, Udrea si Coldeia. Misto, o iuebesc pe Udrea !
Îmbrățișarea domeniilor, de la teoria științei la etică, trecând prin filosofia istoriei, este o realizare magnifică, pentru care articolul Construcție filosofică și autorul merită felicitări. Sunt prea rare asemenea performanțe azi. Se observă importanța mare a reflexivității în viața actuală. Inși care nu o au, procedează rudimentar. Cum se vede și aici, la aceste subsoluri, pe care tot felul de psihopați (tomlini, gigei, zamoxi etc.) le murdăresc. Inșii au atît de puțină școală că nu știu că folosesc sofisme copilărești: cutare a avut un conflict cu regimul Coldea Udrea Băsescu, deci nu contează ce spune. Jenant de primitiv! Orice om poate avea dreptate, iar valoarea nu se stabilește după bîrfe. Se vede că aceste lichele aplică ce i-a învățat șeful lor, gen. Rog:să falsifice și să mintă. Ca toți să fie asemenea lui Băsescu și altora, părinții lor.Noroc că destui oameni au capul le ei.
Bună observația domnului Nistorescu că de la Udrea au rămas prin subsoluri tot felul de inși inculți, care nu citesc, nu au ceva de zis la obiect, mint la fiece pas, dar cîștigă și ei sute de euro cu postări de serviciu. Și mai bună observația că asemenea inși vor să înnece ziarul cu falsurile și dejecțiile lor. Numai că ei sunt și de la patronul Coldea și secundul Rog. Îi vezi de dimineața pînă seara, la articole de care habar nu au, sub felurite nume. Precum acest Tomlin (aici je suis pas horia, je suis pas cornel, dar, cum bine au spus și alții, je suis pas normal), respins de publicații și distins prin incultură și prostie. Atacă orice valoare certă, dar lingușește șefii orei. Într-adevăr, cînd în alte țări preocuparea este, totuși, pentru cultură și mersul spre lumină, asemenea inși vor întoarcerea în întunericul minții lor. Un sociolog anunța la Comentarii că face un studiu al acestor slugi neosecuriste. Aștept studiul.
Cînd Cornel Nistorescu a publicat volumul cu titlul Prostocrația unii s-au alarmat. Acum realitatea prostocratică întrece prognozele. Vezi și agitația stearpă a acestor servanți primitivi, tomlinii. Ei își închipuie că un om de anvergura domnului Marga publică doar la Cotidianul. Idioțenie! Eu îl văd în vreo opt reviste și edituri, din țară și din afara ei.
Minciuni din partea unui malad mental, rămas orfan de Coldea-Udrea! Atacă oameni la care până și cnsas, atât de culant cu Băsescu, nu a putut să nu recunoască negru pe alb adevărul: acei oameni nu au colaborat cu securitatea. Iar dacă chiar ar fi făcut-o, este mai brează securitatea Băsescu-Coldea decât cea dinainte de 1989? Ne pierdem vremea cu tomlini (zamoxi), neisprăviți care inventează. Ce erau voiculescu, băsescu, dar ce sunt neisprăviții care vor să-i servească!
În delirul lui, Tomlin minte cum respiră. Îți dai seama cu cine ai de a face văzîndu-i postările. Să amintim cîteva. Tomlin spune: 20 nov. :„PSD nu voteaza cu Geoana, nu mai bagati de la voi. Geoana are varsta pensiei demult, a trecut vremea babalailor la candidaturi” ; 30.nov. ”Din seria: fiecare minoritar pe limba lui piere !”: 18 ian 2024:„Pe pariu că scoateți banu’? Noi NU, poate agricultorii si transportatorii, ca aia au, de la noi”.20 ian.:”Autorul este pe meserie, se numeste Arbore … cotit !”; 6.feb.: ”Decand a aparut prima biserica, n-a mai fost zi de pace, nici la olimpiade, inventate special pentru putina pace”; 6 feb.: ”Nu-i problema la români: îsi primesc dusmanii in casa, taie o gaina, scot o damigeana din pivnita, ii pun la masa, dupa care ii culca cu nevasta in dormitor. 2-3 zile nu se moare, pana se obisnuiesc toti, au mai facut asta de atatea ori”;3 mar.:„Numai în cazul Navalnâi strada este etalonul !Strada se duce la cimitir, locul de liniste pentru tradatorii de tara si de neam. Ciudate consideratii intr-un forum ceausist-ortodos (legionar). Intr-o vreme sanatoasa, tradatorii de tara si legionarii erau impuscati in ceafă”. Psihopatie e puțin spus!
O mana de pseudonime inventate de un asistent platit de la bugetul de stat incearca, in zadar, sa spele rusinea unui profitor de functii, in care a fost numit, tot timpul, niciodata ales. De ce oare ? De vehement si de violent in relatia cu oamenii, un speriat urmaritor de revanse, un inchipuit obsedat de Basescu, Udrea si de Coldia, care nici nu l-au bagat in seama pentru ca reprezenta un nimic pentru ei, care traiau in alta lume, inacesibila lui. Defapt, el isi inchipuie ce le-ar fi facut lor ! Lipsa lui de umor il caracterizeaza perfect.
La noi, azi, cu excepții notabile, între care domnul Andrei Marga, filosofii fug de viața pe care o duc oamenii.Că sunt acum puși psihopații să mînjească orice nu duce departe. Proștii pe limba lor pier. Valoarea nu o pot atinge minciunile. Până una alta aceștia atacă oameni cu merite și operă, care au fost aleși în funcții, covârșitor. Care au refuzat funcții cînd alții intrigau pentru ele. Care au demascat impostura Băsescu (actele vorbesc), iar Udrea a pus sume marila bătaie spre a plăti tomlini (alias je ne suis horia, je ne suis cornel, je suis malade). Care au refuzat să revină în guvern, intuind ce vor aduce Coldea-Băsescu în viața României. Psihopații se leagă de Voiculescu, dar sunt evident sub nivelul aceluia. Biete, cum bine s-a spus, uleiuri stricate la mașina neosecurismului .
Cineva m-a atenționat că Tomlin a deraiat iarăși. Te-am prevenit, biet prost, că boala nu trece de la sine. Ba se agravează. Văd că minciunita ți-e la fiecare vorbă. Nu-ți mai găsești identitatea – mai sus scri că o iubești pe Udrea, după ce, schizofrenic, vorbeai de aruncarea ei pe geam. Te dai ce nu ești (je suis pas charlie, cornel, horia, creștin, român etc.) sau anti2024, in $ we trust etc.,ca și cum nu ar fi vădit că nu ești normal. Du-te la spital. Poate fi spital de urgență, căci boala ți-e gravă. Azi mîine îți dai foc și spui că e de vină crearea lumii. În psihiatrie se știe că un prost, pe deasupra bolnav ajunge la asta.
Un articol impresionant azi prin angajarea plină de cultură în cuprinderea realității dintr-un punct de vedere fecund pentru acțiune. Se dovedește din nou că nu se poate filosofie veritabilă fără o etică și o logică puse la punct. Mi se pare elocventă și demnă de reținut exprimarea autorului: Am văzut mereu filosofia drept cultivare a raționalității și ca promovare a rațiunii în jur. Nu este filosofie unde-i doar exercițiu ludic, hedonism, oportunism și stat cu brațele încrucișate. M-am detașat explicit de simplii profitori ai titlurilor și funcțiilor, capabili cel mult de retorica promovării de sine. „Interesul public” fiind adesea redus azi la „interesul unui anumit public” sau chiar la interesul unor persoane, am căutat să-l restabilesc în semnificația sa originară.
Sunt multe originalități în filosofia pragmatismului reflexiv. Delimitarea felurilor acțiunilor e una. A felurilor reflexivității, a doua. A explicării lumii prin cuplarea acestora a treia. Noutăți sunt și în părțile sistemului conceput de domnul Profesor. Direcția societății ca autopoieză, cunoașterea ce rezultat al interogației, sensul istoriei ca efect al relațiilor economie, politică, armată, cultură, dreptul restabilit pe baza demnității, politica în forma democrației comunicative, etica pe baza integrității și onoarei sunt doar câteva, care vor face carieră. O concepție majoră, pesemne unică la noi în peisajul actual.
„gigel spune:
26 IUN. 2024 LA 14:13” DE CE LISPSESTE SPINOZA ? E din acelasi TRIB, desi excomunicat ca Marx 🙂 ! Unde s-ar vrea si MARGA
Totusi @gigel, ca eu insumi GENIU, spun ca EINSTEIN intrebat daca crede ca „etnic” 🙁 in vre-un dumnezeu tal TALMUD-ului, adica exact cum e descris talmudic, a zis ca: DA ! Crede in „dumnezeul” ❤️EXCOMUNICATULUI SPINOZA❤️ !
😀
In ce „dumnezeu” credea SPINOZA daca a fost EXCOMUNICAT pentru ne-credinta, geniule ❤️?🤣
In cel care peste secole urma sa spuna ALBERT E,, un co-etnic ne-prost, de al lui ca la fel crede …🤫
CHUZPE ? 😉