Christa Pike, prima femeie care ar urma să fie executată în Tennessee după 1819

Execuția Christei Pike este programată pentru 30 septembrie, în Tennessee, potrivit informațiilor publicate de Digi24, care citează relatarea BBC News. Dacă sentința va fi dusă la îndeplinire prin injecție letală, Pike va deveni prima femeie executată în acest stat american în ultimii peste 200 de ani, mai exact din 1819.

Execuțiile de femei sunt extrem de rare și la nivel național. Doar 18 femei au fost executate în Statele Unite din 1976, anul în care Curtea Supremă a permis reluarea pedepsei capitale, față de 1.663 de bărbați. Guvernatorul Bill Lee nu i-a acordat clemență, în pofida argumentelor apărării privind vârsta foarte fragedă la momentul faptei, copilăria marcată de abuzuri și diagnosticele ulterioare de tulburare bipolară și stres posttraumatic.

Crima din 1995 urmată de condamnarea la moarte

Pike avea 18 ani când, împreună cu iubitul ei de atunci, Tadaryl Shipp, a bătut, torturat și ucis-o pe Colleen Slemmer, o tânără de 19 ani, pe care o cunoscuseră la un centru de reabilitare pentru adolescenți cu probleme. Cazul a stârnit un val de agitație mediatică în Knoxville, în 1995, deoarece victima a fost găsită cu un pentagram gravat pe piept.

Pike o acuzase pe Colleen că o insultase și că încercase să îi ia iubitul. Alți doi rezidenți ai taberei au declarat ulterior că Pike se lăudase cu fapta, atât înainte, cât și după comiterea ei, și că le arătase o bucată din craniul victimei. După un an, Pike a fost condamnată la moarte. Shipp, care avea 17 ani la data faptei, a primit închisoare pe viață, cu posibilitatea eliberării condiționate.

Copilăria marcată de abuzuri, invocată de apărare

Avocații lui Pike susțin că ea are un istoric documentat de abuz sexual în copilărie, abandon și neglijare. Potrivit acestora, dacă ar fi judecată astăzi pentru aceeași faptă, comisă în adolescență, nu ar primi pedeapsa cu moartea. Echipa de apărare afirmă că, în anii de după condamnare, a descoperit detalii despre copilăria ei pe care juriul nu a avut ocazia să le analizeze.

În 1995, psihologul criminalist Diana McCoy, angajat de apărare, a concluzionat că Pike fusese grav neglijată de ambii părinți și abuzată fizic și sexual de mai mulți soți și iubiți ai mamei sale. Raportul indică faptul că ea a fost violată la 11 ani și din nou la 17 ani, iar ulterior s-a aflat că fusese agresată sexual în mod repetat, încă din copilăria mică, de iubitul bunicii sale. Mama ei nu a crezut-o când a relatat aceste fapte.

Avocatul din proces nu a chemat-o pe McCoy să depună mărturie și nici mulți dintre martorii recomandați de aceasta. Detaliile au ieșit la iveală peste un deceniu mai târziu, la o ședință de reexaminare a cazului, în care o nouă echipă de avocați a invocat asistența ineficientă a apărării. Plângerea a fost respinsă de judecător.

În 2021, Pike a fost diagnosticată în închisoare cu tulburare bipolară și urmează de atunci un tratament medicamentos. Psihologul criminalist Bethany Brand, care a evaluat-o în 2023 pentru apărare, a declarat că Pike a avut episoade maniacale netratate și un sindrom de stres posttraumatic (PTSD) netratat, iar cele două afecțiuni au influențat felul în care a perceput amenințarea din partea victimei și lipsa controlului emoțional în momentul faptei.

Deciziile instanțelor și cererea de grațiere

Anul trecut, Curtea Supremă din Tennessee a stabilit că Pike nu a prezentat circumstanțe care să justifice comutarea pedepsei. Căile de atac fuseseră epuizate, iar data execuției a fost fixată. O curte federală de apel hotărâse anterior că juriul aflase deja despre copilăria dificilă a lui Pike din mărturiile mamei, tatălui și mătușii sale. Potrivit acelei curți, noile dovezi privind tulburarea bipolară, PTSD și leziunile cerebrale repetau în mare parte informațiile prezentate deja și nu ar fi schimbat verdictul.

Săptămâna aceasta, Curtea Supremă din Tennessee a respins cererea lui Pike de suspendare a execuției. Avocații ei au depus o cerere de grațiere de 226 de pagini și speră la o amânare în ultimul moment, iar experți ONU în drepturile omului au cerut oprirea execuției. Decizia guvernatorului este așteptată, cel mai probabil, în ultimul moment. Bill Lee nu a acordat niciodată clemență într-un caz de pedeapsă cu moartea.

Pentru ziua execuției, Pike a cerut o echipă formată exclusiv din femei, pe motiv că imobilizarea de către un grup de bărbați i-ar agrava trauma. Statul Tennessee a transmis că intenția este ca gardienele să o transfere la închisoarea unde va avea loc execuția, dar nu a oferit o garanție în acest sens.

Poziția familiei victimei și a apropiaților lui Pike

May Martinez, mama lui Colleen Slemmer, susține execuția. Ea a declarat în 2021 pentru postul de televiziune WBIR din Knoxville că Pike ar trebui să plătească pentru fapta comisă, iar în această săptămână a transmis pentru BBC că își menține poziția. Martinez spune că își dorește ca execuția să aibă loc pentru ca fiica ei să se poată odihni.

Organizația de apărare a drepturilor victimelor „Justice Coalition” a strâns fonduri pentru ca Martinez să poată călători în Tennessee și să asiste la execuție. Directorul executiv, Robert Bracewell, a declarat că sentința a fost pronunțată de un juriu format din semenii lui Pike și că reprezintă ceea ce își dorește familia victimei.

CITEȘTE ȘI:

Viața unei laureate Nobel „atârnă de un fir”

Ashlee Sellars, o prietenă a lui Pike, a primit la începutul săptămânii un mesaj trimis de aceasta de pe un telefon mobil din celula de pe coridorul morții. Pike i-a comunicat că nu dorește ca persoane apropiate să fie prezente la execuție. Sellars a cunoscut-o pe Pike în închisoare, în timp ce ispășea o pedeapsă de 25 de ani pentru implicare într-un jaf urmat de omor, și lucrează acum ca activistă pentru reforma justiției și pentru victimele infracțiunilor.

Statele americane în care pedeapsa cu moartea rămâne în vigoare

În Statele Unite, pedeapsa cu moartea este prevăzută în legislația a 27 de state, precum și la nivel federal. Alte 23 de state și districtul federal Washington, D.C. au abolit-o. Cele 27 de state sunt: Alabama, Arizona, Arkansas, California, Florida, Georgia, Idaho, Indiana, Kansas, Kentucky, Louisiana, Mississippi, Missouri, Montana, Nebraska, Nevada, Carolina de Nord, Ohio, Oklahoma, Oregon, Pennsylvania, Carolina de Sud, Dakota de Sud, Tennessee, Texas, Utah și Wyoming.

Prevederea legală nu înseamnă și aplicare efectivă. Patru dintre aceste state – California, Ohio, Oregon și Pennsylvania – au moratorii asupra execuțiilor, iar în multe altele au trecut ani sau chiar decenii fără nicio execuție.

Potrivit Death Penalty Information Center, în 2025 au fost executate 47 de persoane, față de 25 în 2024, iar aproape jumătate din total (19 execuții) au avut loc în Florida. La nivel federal, un ordin executiv semnat în ianuarie 2025 de președintele Donald Trump a repus în drepturi pedeapsa capitală.

Situația pedepsei cu moartea la nivel global

Potrivit raportului Amnesty International pentru 2025, publicat în luna mai a acestui an, 113 state au abolit pedeapsa cu moartea pentru toate infracțiunile, iar 145 au abolit-o în lege sau în practică. În 2026, Libanul a abolit, la rândul său, pedeapsa capitală, conform organizației.

Numărul execuțiilor înregistrate a crescut totuși în 2025 la cel puțin 2.707, cel mai ridicat nivel consemnat de Amnesty International din 1981 încoace, față de 1.518 în 2024. Execuțiile au avut loc în 17 țări, iar Iranul singur a totalizat cel puțin 2.159, adică aproximativ 80% din cazurile cunoscute.

Cifrele nu includ miile de execuții despre care organizația crede că au continuat în China, țară care nu publică date. Totodată, cel puțin 2.334 de condamnări la moarte au fost pronunțate în 48 de state, iar la sfârșitul lui 2025 cel puțin 25.508 persoane se aflau sub sentință capitală. Printre statele care au aplicat execuții în 2025 se numără China, Iran, Arabia Saudită, Egipt, Yemen, Kuweit, Singapore și Statele Unite.