Miercuri seara, o știre bombă a lovit societatea românească: Ion Țiriac și-a îndesat toată averea într-o fundație din Panama.
“Fac ce vreau cu banii mei”, a declarat fostul mare tenismen. În fiecare oră apar nume noi pe lista celor care au preferat țara din Amercia Centrală, iar surprizele sunt enorme. Este vorba de giganți bancari, precum Credit Suisse, UBS, Landesbank și Rothschild, bănci din Austria, dar și de fiul fostului secretar general al ONU, Kofi Annan, sau a fiicelor președintelui Azerbaidjanului, Ilham Aliyev.
Tot aici apare și noul președinte al FIFA, Gianni Infantino. John McAfee, co-fondatorul celebrei firme de securitate informatică McAfee, susține, într-un interviu acordat Business Insider, că scurgerea de informaţii de la firma panameză de avocați Mossack Fonseca, prin prisma prejudiciilor sigure pe care le aduce multora dintre cei mai bogaţi şi puternici oameni de pe planetă, este de departe cel mai mare și cel mai grav atac cibernetic din istorie.
“Eu sunt doar unul dintre cei peste 200.000 de oameni care au descărcat fişierele Panama Papers, un record în ce priveşte documente piratate. A fost o mină de aur. Scurgerea conţine 11,5 milioane de documente reprezentând formarea și acțiunile a 214,000 companii offshore, împreună cu numele a peste 14.000 de clienți.
Printre aceşti clienții se află 12 sefi de stat, peste 150 de politicieni, 29 de miliardari de pe lista Forbes, mai mulţi finanţatori ai terorismului, importanţi actori de pe scena armelor nucleare, figuri proeminente din lumea sportului şi a divertismentului şi numeroase companii legate de CIA. Sunt implicate, de asemenea zeci de mari bănci majore care au lucrat cu Mossack Fonseca în înfiinţarea acestor entități offshore. Printre acestea se numără giganți bancari Credit Suisse, UBS, Landesbank și Rothschild. Mossack Fonseca este a patra cea mai mare firmă de avocatură din lume care se ocupă de protecțiea activelor, iar măsurile sale de protecţie cibernetică au lipsit în mod evident.
Dar ei nu sunt singuri. Studiile arată că firmele de avocatură sunt o ţintă uşoară pentru hackeri, iar Bloomberg a scries anul trecut că mai mult de 80% din firmele de avocatură din SUA au fost deja piratate”, a declarat John McAfee pentru Business Insider.
Printre numeroasele secrete care au ieșit la lumină din cele 11,5 milioane de documente ale firmei de avocatură Mossack Fonseca, s-a descoperit că mulți lideri globali s-au folosit de propriile soții și copii pentru a-și ascunde averile. Fiul fostului secretar general al Naţiunilor Unite, Kofi Annan se numără printre sutele de personalităţi ale căror nume apar în documentele Panama, pentru că ar avea legături cu firme offshore.
Kojo Annan, în vârstă de 42 de ani, a cumpărat în 2004 un apartament în Chelsea, cartier de lux din centrul Londrei, în valoare de circa 500.000 de euro, prin intermediul unei companii offshore cu sediul în Samoa, din Pacific. Proprietatea valorează în prezent aproape 1,8 milioane de euro. Documentele Panama arată că între adresa din Chelsea şi Mossack Fonseca corespondenţa a continuat până în 2015. Kojo Annan este listat ca singurul director al companiei Sapphire Holding Ltd, din Samoa, dar şi ca director al altor două firme din Insulele Virgine Britanice, din Caraibe.
Kojo Annan a negat că ar fi comis vreo infracţiune. Avocatul său a dat asigurări că societăţile “operează în concordanţă cu legile şi reglementările jurisdicţiilor de resort”. Tatăl lui Kojo, Kofi Annan, a fost secretar general al ONU în perioada 1997 – 2006. Deşi nu a fost niciodată pus sub acuzare, Kojo a mai fost suspectat de corupţie şi trafic de influenţă, pentru că ar fi ajutat o companie din Elveţia, Cotecna, să obţină un contract de 10 milioane de dolari pe an prin programul ONU Petrol contra Hrană, în perioada în care tatăl său conducea organizaţia.
Una din surprizele cazului Panama o reprezintă situația a opt membri ai elitei Partidului Comunist din China a căror familii au folosit companii offshore. Documentele arată că nepoata unui lider puternic din China a devenit acționar unic în două societăți din Insulele Virgine Britanice încă din adolescenţă. Jasmine Li tocmai şi-a început studiile la Universitatea Stanford din Statele Unite, când companiile au fost înregistrate pe numele ei, în decembrie 2010.
Bunicul ei, Jia Qinglin era la acea vreme al patrulea politician în ierarhia din China. Alte figuri proeminente care au profitat de companii offshore sunt fratele vitreg al președintelui, Xi Jinping și fiul vitreg al lui Zhang Gaoli, un alt membru al corpului politic de top din China. Toţi aceştia fac parte din „nobilimea roșie”, a cărei influență se extinde mult dincolo de politică. Printre cei care mai apar se află fiica lui Li Peng, care a supervizat represaliile brutale împotriva protestelor din Piata Tiananmen și Gu Kailai, soția lui Bo Xilai, fost membru al Biroului Politic, închis pe viață pentru corupție și abuzuri de putere.
Rudele au avut companii care erau clienți ai firmei de avocatură Mossack Fonseca. Nu există nimic în documentele care să sugereze că politicienii în cauză au avut vreun beneficiu material în societățile legate de membrii de familie ai acestora. Incepand de luni, cenzura din China a blocat accesul la dezvăluirile despre familiile din conducerea politică a ţării. În prezent, există rapoarte că cenzorii șterg sute de posări de pe rețelele sociale Sina Weibo și Wechat, iar unele organizații media, inclusiv CNN, spun că părți ale site-urile lor au fost blocate.
Un alt caz este cel al fiicelor președintelui Azerbaidjanului, Ilham Aliyev. Leyla și Arzu Aliyeva dețin în secret o companie offshore în Insulele Virgine Britanice. Această firmă (Child & Child) a fost creată anul trecut pentru a coordona uriașa avere pe care o au în Marea Britanie, relatează TheGuardian.com. Cele două fete au realizat investiții masive atât în țara de origine, cât și în afara acesteia. În momentul în care a fost întocmit actul de înființare a firmei de avocatură Child & Child, în aprilie 2015, a fost menționat că cele două femei nu au nicio conexiune cu domeniul politic.
De asemenea, s-a descoperit că prețurile locuințelor, în special în Londra, au crescut exponențial din cauza investitorilor străini bogați ale căror proprietăți valorează miliarde de euro. Micaela, soția lui Miguel Srias Canete, membru al Comisiei Uniunii Europene pentru Climă și Energie, a avut sarcina de a aproba niște tranzacții financiare din Grupul de Investiții Rinconada, o companie panameză creată în 2005.
Această firmă avea în mod oficial scopuri legitime, dar de fapt ascundea averea comisarului european pentru a plăti mai puține taxe. Scandalul Panama a ajuns şi la UEFA. Poliţiştii elveţieni au făcut miercuri verificări la sediul UEFA, în condiţiile în care, potrivit The Guardian, Uniunea ar fi încheiat contracte cu firme offshore în perioada în care Gianni Infantino, actualul șef FIFA, era director al departamentului Legal din cadrul Forului European. Aceste contracte, între care s-ar afla şi cel pentru cedarea drepturilor de transmisie ale competițiilor europene pe continentul sudamerican, ar fi fost încheiate între 2003 şi 2006 şi ar purta semnăturile lui Infantino.
În replică, UEFA a negat orice fel de implicare a oficialilor săi în scandalul Panama Papers. Prima victimă a scandalului Panama Papers a fost premierul Islandei, Sigmundur David Gunnlaugsson, care și-a dat demisia după ce numele său apare în acest dosar. La începutul acestei săptămâni, mii de oameni au ieșit în stradă la Reykjavik pentru a-i cere demisia. Soția lui David Gunnlaugsson deținea o companie offshore, Wintris Inc., care a fost fondată în Insulele Virgine Britanice, înainte ca Anna și premierul islandez să se căsătorească.
După mariaj, Sigmundur i-a vândut acțiunile companiei soției cu un dolar. O altă victimă vine din sectorul bancar. Directorul executiv al băncii austriece Hypo Landesbank Vorarlberg a demisionat după ce dezvăluirile de presă Panama Papers au arătat conexiuni între banca şi companii off-shore, a anunţat Reuters. Michael Grahammer, care deţinea funcţia de CEO din 2012, a anunţat că demisionează într-o mişcare surprinzătoare pentru actionarii băncii. Implicarea băncii în scandalul Panama Papers a fost dezvăluită de televiziunea locală ORF, iar arbitrul pieţei financiare interne investighează acum dacă Hypo Vorarlberg şi Raiffeisen Bank Internaţional (altă bancă implicată) au luat toate măsurile pentru a preveni spălarea banilor prin intermediul firmelor off-shore.
Scandalul Panama Papers este cel mai recent dintr-o lungă serie de scandaluri financiare, care fiecare au ridicat vălul care acoperă lumea opacă a paradisurilor fiscale, a evaziunii fiscale și a spălării banilor. În 2008, Le Monde a publicat Scandalul UBS. În 2013 au fost The Offshore Leaks, în ianuarie 2014 China Leaks, în noiembrie 2014 Luxemburg Leaks, iar 2015 Swiss Leaks, listingurile HSBC. Președintele panamez Juan Carlos Varela a anunțat, miercuri, intenția guvernului său de a crea o comisie independentă care va analiza practicile financiare din țară în urma scurgerii de informații de la firma de avocatură panameză Mossack Fonseca, ceea ce a dezvăluit o evaziune fiscală la nivel mondial fără precedent, relatează Reuters.
”Guvernul panamez, prin intermediul Ministerului de Externe, va crea o comisie independentă formată din experți interni și străini, pentru a evalua practicile noastre actuale și a propune adoptarea unor măsuri pe care să le împărtășim cu alte țări, în vederea sporirii transparenței sistemelor financiare și juridice”, a spus Juan Carlos Varela. O anchetă realizată de către circa o sută de publicații din întreaga lume în legătură cu 11,5 milioane de documente a dus la dezvăluirea de conturi în paradisuri fiscale aparținând unor 140 de responsabili politici sau personalități din întreaga lume. Documentele, regrupate sub denumirea de Panama Papers, provin de la casa de avocatură panameză Mossack Fonseca.
Potrivit Consorțiului Internațional al Jurnaliștilor de Investigații, ce reunește pentru această activitate 370 de jurnaliști din peste 70 de țări, cel puțin 214.000 de entități offshore sunt implicate în operațiuni financiare în peste 200 de țări și teritorii din întreaga lume.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.