Povestea tronsonului demolat de pe autostrada Sibiu-Orăștie s-ar putea repeta la toate autostrăzile din Transilvania, care sunt “svaițer”. Acestea cuvinte au fost spus se către Alin Goga, consilier în cadrul Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR) cu prilejul unei conferințe de presă.
El susține că reprezintă un Grup de inițiativă pentru restructurarea și reprofesionalizarea CNADNR. „Toate autostrăzile sunt șvaițer, sunt ca Sibiu-Orăștie. Ne-am săturat să spunem tuturor miniștrilor și prim-miniștrilor de aceste probleme”, a spus Goga. Conform acestuia, nu pot fi exectuate nici măcar garanțiile.”Există un raport al Direcției de calitate care arată că toate autostrăzile au mari probleme, au defecte majore de construcție. Deși le-am plătit, ele au avut probleme la recepție și nu au recepție finală. Azi nu mai putem executa nici garanțiile. Constructorii ne lasă acum ca pe proști, pentru că Narcis Neaga (fost director general al CNADNR — n. r.) și alți directori generali nu și-au făcut treaba, iar Homor (Cătălin Homor, actualul director al companiei — n. r.) nu face decât să-i acopere”, a precizat Goga. Un alt reprezentant al Grupului, Mihai Bașulescu, fost director al CNADNR, susține că nu există vreun proiect de infrastructură ferit de probleme.
“În ceea ce privește Sibiu-Orăștie, nu avem nici azi din punct de vedere juridic lămurit contractul cu constructorul”, a spus Bașulescu. Constroctorul tronsolului 3, cu probleme, a fost firma italiană Salini Impregilo. În ceea ce privește autostrada A3, București-Ploiești, lucrările nu au fost finalizate nici până în prezent, deși șoferii circulă de câțiva ani pe acest tronson, a mai spus Bășulescu. „Pe A3, de la kilometrul 6 centură, până la Ploiești, nici în ziua de azi lucrările nu au fost finalizate. Nici măcar nu există centru de întreținere, deși acest lucru era prevăzut în proiect. Această autostradă este cea mai mare ilegalitate care s-a întâmplat în România în ultimii 12 ani”, a spust Bășulescu. Conform acestuia, sunt probleme mari sunt și la centura orașului Cernavodă. „Ocolitoarea Cernavodă nici astăzi nu e gata, deși e pusă în funcțiune din 2012. Pasajele sunt cu probleme, există grinzi surpate care trebuie reparate”, a afirmat acesta. La rândul său, Florin Dascălu, director de întreținere în cadrul companiei, a susținut că demolarea sectorului Sibiu-Orăștie a fost o greșeală, întrucât acel tronson ar fi putut fi consolidat și fără demolare. „Este o greșeală să demolezi 200 de metri de autostradă ca să vezi ce e în corpul autostrăzii. Nimeni nu face așa ceva. Puteau fi făcute sondări pentru asta. Acel tronson putea foarte bine să fie consolidat, pentru că există soluții tehnice pentru asta”, a susținut Dascălu.
Compania de Drumuri a considerat că firma italiană Salini Impregilo nu a respectat obligaţiile asumate, iar în ianuarie 2016 a notificat compania cu privire la încetarea contractului. Potrivit acestuia, există probleme și pe podurile de pe autostrăzi și drumuri naționale, pentru că, până acum, atenția companiei s-a concentrat mai mult pe drumuri. Alin Goga a acuzat și lipsa unei strategii coerente la nivelul CNADNR.
„Spre exemplu, decât să facem noi drumuri expres în patru ani, mai bine luăm drumuri care sunt deja, cum sunt DN1 B sau DN2, care au o bandă și jumătate și le facem expres în doi ani”, susține el. Totodată, Florin Dascălu a subliniat și lipsa de specialiști din cadrul CNADNR. „Dintre cei 6.000 de angajați ai companiei, doar 169 de oameni sunt ingineri de drumuri, adică 3%. Marile centre universitare scot ingineri de drumuri, iar statul nu îi folosește. Dintre cei 49 de șefi de secție, doar 29 sunt ingineri de drumuri, restul sunt absolvenți de relații publice, juriști, economiști. Sistematic, compania a fost condusă de neprofesioniști. Compania trebuie condusă de un inginer drumar, eu nu cred că în țara asta nu se găsește un inginer drumar”, a mai declarat Dascălu. Reprezentanții Grupului i-au trimis o scrisoare premierului Dacian Cioloș prin care sesizează neregulile din companie. Ei susțin că fostul director general Narcis Neaga, cercetat de DNA în dosarul autostrăzii demolate, Cunța-Săliște, este păstrat în companie cu un salariu de 20.000 de lei pe lună. CNADNR nu are juriști să o reprezinte în instanţe în procese de 450 de milioane de euro, dar are peste 300 de șoferi care se ocupă de treburile personale ale șefilor. Compania plătește o chirie enormă pentru sediu, dar acordă sporuri salariale de până la 75% fără să cuantifice performanţa.
În replică, CNADNR a venit cu un comunicat. “Se poate constata cu ușurință că majoritatea aspectelor sesizate nu corespunde realității, solicitările și propunerile grupului fiind menite să inducă în eroare opinia publică. Totodată, este necesar a fi menționate următoarele aspecte suplimentare: Semnatarii au ocupat și ocupă funcții de conducere, având responsabilități ce ar trebui asumate, pentru orice funcție exercitată în diverse perioade; Având în vedere vechimea unor semnatari în cadrul companiei, care în baza atribuțiilor de serviciu au participat la adoptarea multor decizii și au semnat numeroase acte în acest sens, aceștia se află de asemenea, menționați ca persoane responsabile fie în rapoartele Curții de Conturi, precum și în cercetarea organelor abilitate; În eventualitatea revocării din funcție a unor directori, informăm opinia publică că și aceștia se bucură de drepturile legale și constituționale de a contesta deciziile respective. Aducem în discuție această chestiune, întrucât semnatarii, pentru sancțiuni disciplinare minore, cum ar fi “avertismentul”, au făcut numeroase plângeri penale, contestații în instanță și sesizarea unor comisii de abuzuri și alte autorități; În ceea ce priveşte situaţia lui Narcis Neaga, potrivit comunicatului DNA din data de 23.12.2015, rezultă că s-a dispus un control judiciar cu obligativitatea respectării următoarelor obligații: să se prezinte la secția 3 de Poliție ori de câte ori e chemat; să anunțe cu privire la o eventuală schimbare a locuinței; să nu părăsească teritoriul României decât cu acordul procurorului competent; să nu comunice cu celelalte persoane din dosar fără a se menționa numele acestora”, susțin reprezentanții conducerii CNADNR.
Conform acestora, procurorul avea dreptul să impună și alte obligații suplimentare cum ar fi interdicția de a exercita profesia, care ar împiedica executarea contractului de muncă. “Această interdicție nu a fost stabilită. Ne manifestăm surprinderea din cauza faptului că toți semnatarii au fost/sunt cercetați în diferite dosare penale și au beneficiat de acelaşi drept de a veni la serviciu pe funcții de conducere. Reamintim că prin Decizia nr. 279/2015 Curtea Constituțională a declarat neconstituționalitatea dispozițiilor art. 52, alin. 1, lit b) Teza I din Legea nr. 53/2003 – Codul Muncii în sensul că angajatorul nu mai poate suspenda contractul individual de muncă ca efect al formulării unei plângeri penale de către angajator împotriva salariatului. Menționăm că toate acuzele date publicității referitoare la “protejarea, fraternizarea cu domnul Narcis Neaga” sunt complet mincinoase. Compania nu face decât să respecte prevederile legale menționate mai sus”, se mai spune în comunicat.
Conducerea CNADNR spune totodată că face apel la toți cei responsabili să-și respecte atribuțiile, sarcinile, să- și îmbunătățească activitatea și să dea dovadă concretă de profesionalism. “Exemplul cel mai elocvent de rea credință, ce poate fi dat în acest sens, este cel legat de data executării reparațiilor la autostrada A2. Compania a anunțat alocarea fondurilor, calendarul acțiunii fiind stabilit în funcție de durata procedurilor de achiziție. Cu toate acestea, un angajat al companiei, care nu are responsabilități în domeniu, a făcut declarații încă o dată de-a dreptul mincinoase, dezinformând cu bună știință opinia publică. În aceste condiții, s-au încălcat normele, regulamentele și deciziile funcționării companiei în mod nejustificat. În acest sens, ne întrebăm ce s-ar fi întâmplat dacă fiecare angajat al companiei ar fi anunțat o altă dată pentru începerea lucrărilor de reparație la A2? Acceptarea regulilor și regulamentelor de organizare și funcționare ale companiei, odată cu angajarea, nu presupune încălcarea libertății de exprimare. Însă, nici nu putem accepta ca libertatea noastră de exprimare și acțiune să dăuneze, fără temei, sub diverse forme, companiei, angajaților săi și chiar opiniei publice”, se afirmă în comunicat. Autostrăzile noi din România au făcut obiectul multor discuții din cauza problemelor care au apărut. Un deal a luat-o la vale şi a periclitat circulaţia pe un kilometru din autostrada A6. Pe tronsonul Nădlac-Arad zburdau la un moment dat căprioarele. Înainte de alegerile prezidenţiale din 2014, lotul 3 din Orăştie-Sibiu a fost dat în folosinţă cu tot cu crăpături. Lotul I de autostradă Nădlac-Pecica a fost plin de gropi după topirea zăpezii, deşi a fost dat în funcţiune acum un an. Acum doi ani, la terminarea iernii, Autostrada Soarelului era de asemenea măcinată de cratere. Aceste fenomene arată modul precar cum se tratează în România un sector de o importanţă strategică: construcţia de autostrăzi.
Pentru prima oară în istorie un tronson de autostradă a fost închis, iar ţara noastră a consemnat o situaţie hilară: au scăzut numărul de kilometri puşi în funcţiune. CNADNR a demarat o licitație pentru efectuarea unor expertize tehnice pe toată lungimea tronsonului închis în scopul descoperirii altor grozăvii. Totodată, în România se construiesc autostrăzi fără autorizaţie, precum în cazul Sebeş-Turda. Ce se întâmplă? Şeful Companiei de Autostrăzi (CNADNR), Narcis Neaga, a fost dat afară, iar Renata Bendeac, responsabilul cu implementarea proiectelor de autostrăzi, s-a mutat la CFR. Cât priveşte constructorul autostrăzii demolate Orăştie-Sibiu, Salini Impregilo, a fost trimis la plimbare, însă statul român a fost generos şi a plătit 99,7% din lucrare (dovedită catastrofală). Cea mai nouă problemă apărută pe autostrăzile din România este cea de pe A6, care face legătura între Lugoj şi Balinţ. Circulaţia a fost restricţionată pe o bandă de mers pentru că pe o porţiune de un kilometru, îm apropierea nodului rutier cu A1, au loc alunecări de teren. “A fost o alunecare de taluz, reprezentanţii firmei constructoare au intervenit cu utilaje. S-a impus restricţie de viteză pentru ca utilajele să poată interveni pentru îndepărtarea pământului. Lucrarea este în garanţie”, au declarat reprezentanţii DRDP, citat de Cetăţeanul.ro.
Reprezentanţii firmei constructoare susţin că alunecarea de teren a avut loc din cauza condiţiilor meteo. Aceştia au intervenit cu utilaje pentru a curăţa autostrada. În urmă cu o lună, un arădean a fost la un pas de accident pe autostrada Nădlac-Arad, pentru că o căprioară i-a tăiat faţa. „Venind cu maşina pe autostrada Nădlac-Arad, între orele 19.30- 19,45 (era o ploaie cu mâzgă care a ţinut tot drumul spre Arad) am evitat în ultimul moment o căprioară care traversa autostrada”, a scris Gheorghe Gligor pe pagina de Facebook. Acesta mai adaugă că animalele trec autostrada mai ales când se întunecă afară. Pe toate autostrăzile din ţară mamiferele mari sau mici nu pot traversa în siguranţă şoselele de viteză pentru ca nu au infrastructura necesară, astfel că ele pătrund pe asflat unde pot provoca accidente grave. Autostrada Nădlac-Arad a fost inaugurată în vara anului 2015. O mare pacoste pentru autostrăzile din România o constituie îngheţul.
Recent, Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale a anunţat că din cauza fenomenului îngheţ – dezgheţ, dar şi al traficului greu, pe sectorul de autostradă Arad – Nădlac, pe o suprafaţă de aproximativ 31 mp au apărut defecţiuni sub formă de gropi izolate. “La nivelul Secţiei Autostrăzi, din cadrul Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Timişoara, s-au făcut demersurile necesare pentru informarea Antreprenorului General, în vederea remedierii în regim de urgenţă a defecţiunilor constatate pe teren. În data de 13 ianuarie 2016, Antreprenorul General, Astaldi-Max Boegl, a demarat lucrările de reparaţii cu mixtură stocabilă, urmând ca în cursul zilei, acestea să fie finalizate. Menţionăm faptul că lucrarea se află în perioada de garanţie, astfel încât toate cheltuielile sunt suportate de Antreprenor”, se spunea într-un comunicat al CNADNR. Acest segment de autostradă a costat 115 milioane de euro. Recepția lucrărilor a avut loc abia în primăvara anului trecut, după o serie de amânări și asta deoarece reprezentanții CNADNR au descoperit mai multe probleme pe șantier, în timpul unor verificări. Gropile au apărut între Nădlac şi Arad, în special pe sensul de intrare în ţară, în timp ce pe sensul de ieşire, şoseaua încă rezistă, poate şi pentru că a fost deschisă circulaţiei grele cu un decalaj de şapte luni faţă de cealaltă parte. De asemenea, autostrada Arad-Timişoara a fost plombată în medie de două ori pe an, din momentul deschiderii ei în 2011, susţine Digi24.
Ultimele lucrări de reparaţie au avut loc în toamna anului trecut, atunci când mai multe porţiuni de asfalt pline de gropi au fost înlocuite complet de constructori. Acum doi ani, Autostrada Soarelui, mai ales tronsonul Bucureşti-Fundulea, arăta ca după bombardament. Într-un material realizat de Digi24, s-a calculat că puse cap la cap, gropile ar însuma 1.100 de metri pătraţi iar şefii de la Drumuri ar fi avut nevoie de 116.000 de lei pentru a acoperi toate craterele. Inaugurat în 2004, segmentul dintre București și Fundulea al autostrăzii A2, cu o lungime de 26 de km, a avut încă de la început anumite probleme la nivelul carosabilului realizat din plăci de ciment cu rosturi de dilatație la îmbinare. În fiecare iarnă materialele antiderapante (sarea și nisipul) și mai ales fenomenul de îngheț-dezgheț duc la formarea unor fisuri în stratul de beton și la îmbinările plăcilor care treptat s-au transformat în gropi adânc. Pentru că situația se repetă în fiecare iarnă, CNADNR analizează mai multe variante de refacere a tronsonului dintre centura Capitalei și km. 36 iar cea mai indicată soluție tehnică este decopertarea cimentului până la 8 cm. adâncime și turnarea a două straturi de asfalt special care să facă priză corespunzătoare pe actuala fundație a autostrăzii. Culmea dezastrului îl reprezintă lotul 3 de pe autostrada Sibiu-Orăştie, între Cunţa şi Sălişte. În luna octombrie 2015 s-a demolat o porţiune de 200 de metri din acest tronson după ce au fost descoperite infiltraţii sub astfalt. Acest lot a fost pus în circulaţie în luna decembrie 2014, înainte cu două zile de alegerile pentru preşedinţie, turul II, evident în scop electoral. CNADNR a formulat o plângere penală la Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu împotriva Salini Impregilo, constructorul care a lucrat la tronsonul trei.”Având în vedere faptul că potrivit dispozițiilor legale și contractuale, Antreprenorul Salini – Impregilo SpA, este singura entitate responabilă cu proiectarea și executarea lucrărilor aferente construcției autostrăzii Oraștie – Sibiu, lot 3, conform cerințelor stabilite prin contractul de lucrări și legislația în vigoare, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România, a formulat plângere penală la parchetul de pe lângă tribunalul Sibiu”, se arată într-un comunicat al Companiei de Autostrăzi. Miercuri, CNADNR a reziliat contractul cu Salini Impregilo. „Am primit analizele și expertizele din CNADNR care arată că materialele de construcție nu sunt în conformitate cu caietul de sarcini, lucrările sunt necorespunzătoare. Proiectul nu a fost respectat”, a declarat ministrul Transporturilor, Dan Costescu. În raportul Corpului de Control al ministrului Transporturilor privind modul în care șefii Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România au derulat proiectele și contractele, în perioada 2013-2015, făcut public de Revista Capital, inspectorii au precizat că autostrada demolată Orăștie-Sibiu s-a crăpat înainte cu patru zile de inaugurare. Nu doar acest tronson are mari probleme, ci şi o porţiune de aproape 7 km. din autostrada Lugoj-Deva, construită în proporţie de 60%. Sunt crăpături uriaşe care ar putea duce la demolarea acestei zone de pe şoseaua de mare viteză. Este vorba de tronsonul 2, care se întinde pe 28 de kilometri şi care costă 130 de milioane de euro. După ce a fost făcut terasamentul, au apărut cratere iar circulaţia este afectată. O situaţia gravă s-a petrecut pe tronsonul Sebeş-Turda, aflat în construcţie. Lucrările au început în 2014 şi pentru 66 de kilometri din cei 70 ai A10 nu au fost emise autorizaţiile de construire.
Conform CNADNR, pentru 19 km., Ministerul Transporturilor nu a emis autorizaţiile de construire, în ciuda faputlui că documentaţiile au fost depuse de constructor, iar pentru restul de 47 de km., constructorii nu au depus documentaţia tehnică la minister pe motiv că nu a a fost avizat Proiectul Tehnic de către Comisia Tehnică Economică a CNADNR şi pentru că nu au fost revizuite acordurile de mediu.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.