De la iubire la sentimentalisme urbane și fascinante povești de succes

Seară Zelda Fitzgerald

Joi, 19 februarie, la ora 19.00, sunteți așteptați la Libraria ”Humanitas” de la Cișmigiu pentru o seară dedicată scriitoarei americane Zelda Fitzgerald, prilejuită de recenta apariție a romanului Z. Un roman despre Zelda Fitzgerald de Therese Anne Fowler în colecția Raftul Denisei a Editurii Humanitas Fiction. Invitați la dezbatere sunt conf. dr. Anca Peiu, traducătorul romanului, Sandra Ecobescu, filolog și președinte al Fundației Calea Victoriei, Ioana Baldea Constantinescu, scriitor și jurnalist cultural și Angelo Mitchievici, critic literar. În partea a doua a evenimentului va avea loc prezentarea The Flapper: feminitatea dezinhibata a anilor ’20, realizată de Fundația Calea Victoriei.

„Aș vrea să-i pot spune oricui ne crede la pământ… Uitați-vă mai bine și veți vedea ceva extraordinar, uimitor, ceva real și adevarat. Noi n-am fost niciodată ceea ce păream.“

Când nechibzuita frumusețe din Sud, Zelda Sayre, îl întâlnește pe F. Scott Fitzgerald la dans, la un country club din Montgomery, Alabama, în 1918, ea are șaptesprezece ani, iar el este un tânăr locotenent. Curând Zelda se îndrăgostește de el, deși Scott nu e bogat sau cunoscut, nici măcar nu e din Sud, și insistă, frizând absurdul, că scrisul său îi va aduce atât avere, cât și faimă. Când Scott își vinde primul roman unui editor, plină de speranță, Zelda se urcă în trenul de New York să se mărite cu el și apoi să înfrunte împreună orice le-o fi sortit.

Acum, în zori de Jazz Age, urmează succesul și faima peste închipuire, care îi transformă pe Scott și pe Zelda în legende ale vremii lor. Fiecare loc în care ajung devine o scena – New York City, Long Island, Hollywood, Paris, Riviera Franceză – unde amândoi se alătură sărbătorii continue a strălucitoarei Generații Pierdute, avându-i cap de afiș pe Ernest Hemingway, pe Sara și Gerald Murphy, pe Gertrude Stein. Totul pare nou și posibil, dar nici măcar petrecerile lui Jay Gatsby nu țin o veșnicie. Cine este de fapt Zelda, dincolo de soția unui scriitor faimos?

„Un portret absolut captivant al Zeldei Fitzgerald și al legendarelor cercuri pe care le frecventa. În spiritul romanului Soția din Paris, Therese Anne Fowler o pune în lumină pe Zelda, și nu pe soțul ei faimos, aducând o rază de dreptate și făcând să se audă clar vocea pe care eroina s-a luptat să și-o facă auzită toata viața”, scrie Sara Gruen, autoarea romanului Apă pentru elefanți.

Therese Anne Fowler este al treilea copil și singura fiica a unui cuplu din Milan, Illinois, născându-se în 1967. De mică a fost pasionată de citit și de baseball. A absolvit cursurile Universitaăți de Stat din Carolina de Nord, luându-și licența în sociologie și masteratul în creative writing. Înainte de a se dedica scrisului, a predat creative writing și a lucrat în redacția revistei literare Obsidian III. A debutat in 2008 cu romanul Souvenir, urmat în 2009 de romanul Reunion și în 2011 de Exposure.

Adevărata consacrare i-a adus-o, în 2013, Z. Un roman despre Zelda Fitzgerald, publicat până în prezent în peste douăsprezece țări. Romanul a urcat repede în topurile de vânzări ale principalelor publicații din SUA și din Marea Britanie, bucurându-se de numeroase recenzii laudative. Scriitoarea locuiește cu soțul ei în Carolina de Nord.

Dragostea. Gene egoiste, chimie sau romantism?

Ce este dragostea? Cum poate fi explicat ceva atât de intim, de misterios, de minunat? Autorul, Richard David Precht, nu își propune să ne dezvăluie vreun mare adevăr filosofic, nici să ne ofere sfaturi practice. Nu ne învață cum să avem orgasm sau cum să scăpăm de gelozie. Nu ne spune că femeile gândesc cu o altă parte a creierului decât bărbații, nici nu ne arată cum să ne salvăm relația. În schimb, ne ajută să înțelegem comportamentul sexual și social, dar și mecanismele din spatele unor reacții pe care le considerăm normale și firești.

În căutarea răspunsului la întrebarea Ce este dragostea?, Richard David Precht explorează discipline dintre cele mai diverse: biologia, psihologia, sociologia, filosofia, chiar și chimia. De la fiecare vom afla câte ceva despre dragoste: cât de egoiste sunt genele noastre și cât de mult ne influențează; ce este tipic comportamentului sexual feminin și celui masculin; cât de mare este aportul culturii la capacitatea noastră de a ne înțelege pe noi înșine și de a înțelege lumea, ca femeie sau ca bărbat; ce se întâmplă, de fapt, în creierul nostru când iubim; care este diferența dintre dragoste și sex; de ce a devenit atât de importantă pentru noi dragostea romantică.

În final, aflăm că dragostea nu are explicație. Ea nu poate fi decât trăită!

Richard David Precht ne lămurește cum Charles Darwin credea în dragoste, pentru el dragostea reprezentând o punte între sex și morală, clădită din simțire estetică și simpatie, iar darwiniștii nu. Cum științele naturale și cele sociale ale secolului XIX și XX au studiat și malformat, în unele cazuri, realitatea. Determinările fiziologice și această adevărată mistică a genelor din cultura contemporană îi generează autorului o nemulțumire, reținută din nevoia de a inventaria cele mai importante teorii.

Tema iubirii este vastă. Ea cuprinde aproape totul. De la De ce există, de fapt, bărbați și femei? până la Ce trebuie să fac ca să îmi salvez căsnicia? Și nu există limite. Poți iubi femeile cu ochii de culoarea ardeziei și nopțile cu lună plină din taiga. Poți iubi pisicile siameze, carnavalul de la Rio și liniștea mânăstirilor budiste, mașinile sport. Sau poți iubi toate acestea separat. Iar pe unele simultan.

”Oricât de importantă ar fi pentru noi tema aceasta, în filosofia occidentală iubirea sexuală este văzută de la Platon și până astăzi ca un fel de muzică de divertisment. Oricât de mute lucruri remarcabile despre dragoste ar fi spus Arthur Schopenhauer, Kirkegaard, Nietzsche, Jean-Paul Sartre, Michel Foucault, un filosof care ține o serie de prelegeri despre dragoste este suspect, ca să nu mai vorbim că-și atrage mai mult ca sigur batjocura colegilor săi. Filosofia este un domeniu extrem de conservator, iar prejudecățile sunt adânc înrădăcinate. Se pare că pe acestea din urmă este greu să le diseci cu bisturiul filosofiei… Pe bărbați sexul îi face fericiți și vor întotdeauna pe Venus. Femeile, dimpotrivă, caută dragostea sau cel puțin un Mars, deoarece și ciocolata le face fericite. Dragostea este lumea în care emoțiile declanșează reprezentări colorate”, conclude Richard David Precht.

Peste două miliarde de căutări înregistrează pe Google cuvântul love și peste 100 de milioane conțin cuvintele liebe și amour. Sute de mii de cărți și filme nu vorbesc despre nimic altceva decât despre dragostea dintre bărbat și femeie.

Atracție periculoasă

„Amanda Quick redă cu lejeritate un spațiu magic, încărcat de pasiune, suspans și mister.”

Deghizată în haine bărbătești, Leona Hewitt se strecoară într-o noapte în muzeul particular de antichități al lordului Delbridge, ca să recupereze un artefact furat în urmă cu mulți ani de la familia sa. Însă, șocată, găsește în galeria întunecată un bărbat aplecat asupra cadavrului unei femei.

Thaddeus Ware, un hipnotizator celebru, este obișnuit să stârnească frica oricui, mai ales a femeilor – căci un bărbat cu astfel de abilități ar putea răpi virtutea unei lady, chiar fără ca aceasta să-și dea seama! Dar Leona nu este o femeie obișnuită. Are ea însăși puteri psihice deosebite și nu arată nici o urmă de teamă. Mai mult, nu are de gând să-i cedeze cristalul pe care amândoi au venit să-l caute.

Pasiunea care izbucnește între ei îi ia prin surprindere, însă Leona nu-și uită scopul și reușește să dispară în cele din urmă cu prada. Lui Thaddeus nu-i rămâne decât să o găsească, deoarece știe că valorosul cristal are un imens potențial de distrugere și că Leona a intrat într-un joc mortal. Iar fascinația pe care aceasta a reușit să i-o stârnească îl va face să o apere chiar cu prețul vieții pe femeia care, în sfârșit, a putut să-i ofere dragostea pe care și-a dorit-o dintotdeauna.

”Se îndreptă spre o ușă. Ceilalți se ridicară și ei, o înconjurară pe Leona îndeaproape și porniră după el cu toții.

Mască-de-Aur deschise ușa și dădu la iveală o cămăruță mică, luminată de lumânări. Leona simți energia cunoscută a cristalului, dar făcu un efort ca să-și păstreze chipul impasibil. Cu cât membrii celui de Al Treilea Cerc știau mai puțin despre abilitățile ei, cu atât mai bine.

În mijlocul camerei, pe un covoraș, era un cufăr vechi de oțel, decorat cu simboluri alchimice. Piatra Aurora, opacă și neînsemnată, fusese pusă într-o adâncitură de pe capac. Cufărul lui Sybil. Preț de generații întregi cufărul fusese o legendă printre femeile din familia ei.

Făcând tot posibilul să pară calmă, Leona merse să examineze cufărul. Pe foița de aur care acoperea capacul erau gravate cuvinte într-un cod alchimic care îi era foarte cunoscut. În sinea ei, Leona traduse avertismentul pe care îl lăsase Sybil. Cheia era Piatra Aurora. Toate misterele dinlăuntru vor fi distruse dacă un bărbat forțează capacul. Leona își deschise simțurile cu totul și se lăsă cuprinsă de puterea cristalului”.

Greșeli din dragoste

Greşeli din dragoste, este romanul de debut al lui Beth Kendrick, publicat în anul 2004 şi premiat cu Golden Heart al Romance Writers of America.

Prima iubire nu durează o veșnicie… Parcă vrea să demonstreze Skye, sora mai mică a lui Faith, care, la 21 de ani, avea deja la activ un divorț. De atunci, Faith i-a sărit mereu în ajutor când viața amoroasă tumultuoasă i-a dat mezinei viața peste cap. Însă acum Faith și-a găsit în sfârșit slujba visurilor ei: este critic culinar și duce un trai fără grijă în însorita Italie. Prin urmare, ideea de a se reîntoarce rapid în micul orășel natal din Minnesota ca să o ajute iarăși pe Skye să-și vindece inima frântă nu i se pare deloc atrăgătoare. Însă Faith mai are un motiv pentru care și-a amânat ani întregi întoarcerea acasă: teama de a-l vedea pe Flynn, prima și marea ei dragoste, pe care l-a părăsit în clipa când a cerut-o de soție, fugind în California cu un alt bărbat… De atunci, Faith nu a reușit să-și dăruiască inima cu adevărat, căci amintirile tinereții s-au pus mereu în calea relației cu orice alt bărbat.

Romanul are la bază o poveste de dragoste complicată dintre două personaje dificile, pe alocuri speriate şi nehotărâte.

”Mă plimbam prin Piazza della Republica din Florența, încercând să nu intru în raza aparatelor de fotografiat ale turiștilor când mi-a sunat telefonul mobil. Era foarte neobișnuit. Nu mă suna aproape nimeni pe mobil când eram plecată. Am pescuit aparatul din geanta de umăr din piele și m-am încruntat la numărul ce nu-mi părea cunoscut și care clipea pe micul ecran albastru. Era din Minneapolis. Nu mă suna niciodată nimeni cu acel prefix… Cu excepția celor din sistemul juridic și medical pe ale căror formulare Skye trecuse numărul meu ca persoană de contact în caz de urgență.

O, Doamne! Cu degetele tremurânde am bâjbâit pe telefon și a trebuit să înghit cu greutate înainte de a răspunde.

– Alo!

– Faith

Vocea masculină de la celălalt capăt era încordată și hotărâtă. Am închis ochii și prin conexiunea de peste Atlantic mi-am dat seama că era el. Îi mai recunoșteam încă vocea, dar n-am putut spune nimic. Și-a dres glasul.

– Sunt Patrick Flynn

Am tras adânc aer în piept: Știu. Zece ani de tăcere se întindeau între noi și amândoi ne gândeam la lucrul pe care nu l-am exprimat niciodată în cuvinte…

Trebuia să mă duc acasă. Trebuia să încerc. Venise vremea să testez cu degetul apele tulburi, pline de rechini, ale Ținutului celor 10.000 de lacuri. Și, cu ajutorul lui Dumnezeu, următorul articol pentru mâncarea din stradă avea să fie despre crochetele de cașcaval și frigrui de pește.

Îmi place să cred despre mine că sunt o bună scriitoare de călătorie, dar sunt o călătoare foarte nepricepută. Da, da. E o exprimare ironică. Prima oară când am zburat prin diverse locuri mi-am dat seama că fanteziile din copilărie de a scrie la o revistă de modă din Europa, de a sări din pat cu noapte în cap, cu ochii roșii ca să prind ultimele tendințe din Paris și apoi de a mă duce la Roma pentru un espresso nu s-ar putea realiza niciodată pentru că fusul orar m-ar omorî”.

Un roman care vă poate înfrumuseța un weekend.

Despre întâmplări şi personaje în Felii de lămâie

Editura Polirom vă invită joi, 19 februarie, de la ora 19.00, la Librăria Humanitas Kretzulescu din Bucureşti, la prezentarea volumului de debut Felii de lămâie, semnat de Anca Vieru şi apărut în colecţia Ego. Proză.

Felii de lămîie este o colecţie de povestiri ca nişte sentimentalisme urbane, când ironice, când triste, uneori cu accente groteşti, în care se regăsesc tineri căsătoriţi şi cupluri blazate, adolescente confuze şi vecine curioase, oameni ai străzii, corporatişti, un sculptor în gheaţă, o fată cu părul de culoarea coniacului văzut în soare, o clasă de elevi care a pierdut un ochi de iepure, un poştaş pensionar care vrea să-şi schimbe numele.

„Am scris volumul în decurs de doi ani, la început lucram în paralel și la un roman, pe care l-am lăsat deoparte pentru o perioadă. Povestirile s-au așezat mai bine, multe dintre ele s-au născut dintr-o idee venită în timp ce mă înghesuiam la metrou sau din replici auzite pe stradă, care apoi nu-mi dădeau pace până nu se transformau în întâmplări și personaje”, mărturisește scriitoare.

Anca Vieru este absolventă de politehnică şi a unui master în comunicare. După o perioadă de lucru în cercetare a schimbat ingineria cu ştiinţele umaniste.

A început să scrie de câţiva ani şi a publicat în mediul online şi în volumele colective Moş Crăciun & co. (Editura Art, 2013) şi Ficţiuni reale (Editura Humanitas, 2013), proiect colectiv iniţiat de Florin Piersic jr.

Vor vorbi, alături de autoare: Florin Iaru şi Marius Chivu.

Stații pe un drum dus-întors-dus

Poezia, nu-i aşa, trebuie să fie ruşinoasă şi discretă, aş spune ca o fată mare, dacă nu ar fi considerată în acelaşi timp demodată şi neseducătoare. Poezia trebuie să stea la locul ei, să aştepte să-i vină rândul, poate în alt secol, în alte vremuri, cu alţi oameni şi alte obiceiuri. „Nu, nu se poate, înălţimea ta, că e prea rufoasă! Nu se cuvine să se arate în lume în halul în care e!…”, îi spunea prinţului însuşi tatăl Cenuşăresei. Iar continuarea era: fata se aşeză pe un scăunel, scoase „din picior papucul de lemn ce trăgea câteva ocale, şi încălţă condurul, care-i veni ca turnat”.

Cercul Poeţilor Apăruţi îşi propune să le ofere poeziei şi poeţilor condurul vizibilităţii, fără a-i deposeda de dragii lor saboţi grei din lemn cu care se strecoară lent şi obligatoriu discret prin meandrele contemporaneităţii.

„Există o stare inerentă şi perpetuă de plecare în acest nou volum al Corinei Bernic. Există o parte care stă mereu să plece şi chiar pleacă şi una care se întoarce, fie şi numai pentru ca să privească în urmă. Există, veţi vedea, mereu trei bilete, nu două, nu un dus-întors, ci un dus-întors-dus. Mai există un laconism stilistic, ferm, băieţesc, care face din Corina Bernic o voce unică în poezia românească din aceşti ani. Un laconism impregnat în acelaşi timp de căldură şi intimitate. Staţiile prin definiţie sunt scurte şi adesea intense. Printre ele, există în volumul de faţă şi una care revine întruna, staţia căreia i se zice patrie. Când vine vorba despre asta, Corina Bernic scrie o poezie a unei dezrădăcinări latente, cea care începe să se facă simţită când încă mai ai rădăcinile bine înfipte în pământul de plecare. Nu poţi şti niciodată în Staţii care dintre cele trei bilete e mai preţios. Dus, întors sau din nou dus?”, scrie Svetlana Cârstean.

Născută la Iaşi în 1981, Corina Bernic este scriitor, traducător, jurnalist, manager cultural. A studiat germanistica şi anglistica la Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine a Universităţii Al. I. Cuza din Iaşi şi la Universitatea din Konstanz (Elveția). A fost jurnalist TVR, şef de departament în cadrul Centrului Naţional al Cărţii aparţinând de Institutul Cultural Român şi manager cultural al Fundaţiei Robert Bosch. A publicat articole în diverse ziare şi reviste din România şi din străinătate, proză în diverse antologii, a editat antologia de proză scurtă Primii mei blugi (Art, 2009) şi antologia bilingvă a Festivalului Internaţional de poezie Oskar Pastior, Sibiu, 2007 (Art, ed. I, 2008; ed. a II-a, 2009). A tradus volume semnate de Jean Amèry, Herta Müller, Daniel Kehlmann, Peter Handke, Oskar Pastior, Peter Sloterdijk. În 2011 a publicat volumul de poezii Casa scărilor la Casa de pariuri literare din Bucureşti. În prezent face parte din echipa Agentur Literatur Antas, Bindermann, Listau, agenţie literară recent lansată la Berlin.

Warren Buffett despre aproape orice

Editura Litera lansează colecția de business CEO Must Read, care cuprinde titluri semnate de autori renumiți, precum Sheryl Sandberg , Patrick Lencioni , Warren Buffett și Gary Keller.

Oamenii de business de succes știu că o condiție obligatorie pentru a fi mereu în top este să înveți în fiecare zi, citind cărțile cele mai bune din domeniu. Colecția CEO Must Read aduce cărți de leadership, management, cultură organizațională, investiții, strategie, lucrări excelente, ce îi vor inspira pe cititori să își schimbe modul în care văd lumea, afacerea proprie și oportunitățile întâlnite. Colecția CEO Must Read reprezintă calea cea mai bună, mai rapidă și mai ușoară de a reuși în afaceri.

Patrick Lencioni susține în cartea sa, Avantajul , că diferența dintre companiile de succes și cele mediocre are prea puțin de-a face cu ceea ce știu acestea și cu cât de inteligente sunt și mai mult cu cât sunt companiile de sănătoase. Cartea face o explorare coerentă și cuprinzătoare a avantajului unic pe care îl oferă sănătatea organizațională.

Lean In de Sheryl Sandberg se adresează femeilor confruntate adesea cu dilema: o carieră de succes sau o viață personală împlinită? Autoarea, al doilea om din conducerea Facebook, aflată în ultimii ani în topul celor mai puternice femei de afaceri și al celor mai influente personalități și mamă a doi copii, ne arată că este posibil să împaci reușita profesională cu împlinirea personală, că trebuie să depășim stereotipurile de gen, iar femeile trebuie să aibă mai multă încredere în sine și ambiție pentru a-și obține locul pe care îl merită.

Asaltul zilnic de e-mailuri, mesaje şi întâlniri ne distrage de la ce e important şi ne stresează enorm. Solicitările de la locul de muncă şi din familie sunt din ce în ce mai numeroase. Rezultatul: productivitate scăzută, dead line-uri depăşite, câştiguri mai mici, încetarea ascensiunii profesionale.

Bestseller nr. 1 Wall Street Journal, volumul Un singur lucru de Gary Keller și Jay Papasan le arată cititorilor cum să obţină rezultate mai bune în mai puţin timp, să reducă stresul și să obţină rezultate extraordinare la muncă şi în viaţa personală.

Volumul Warren Buffet, despre aproape orice, include cele mai bune articole publicate în revista Fortune de și despre Warren Buffett, ca și unele dintre scrisorile lui anuale către acționarii Berkshire, de fiecare dată examinate atent de cititori în căutarea revelațiilor sale despre ce a mai făcut pe piețele de valori mobiliare. Veți afla, citindu-l, care este principala strategie de afaceri a lui Buffett – căutarea de societăți subevaluate, în care să investească masiv; ce părere are despre instrumentele financiare derivate – „arme financiare de distrugere în masă“; detalii despre strânsa prietenie cu Bill Gates și despre activitatea lor filantropică; amănunte din culisele vieții sale; cât din averea sa le va lăsa copiilor – „suficienți bani astfel încât să simtă că pot face orice, dar nu atât de mult încât să poată să nu facă nimic“. O vedere unică asupra celei mai fascinante povești de succes americane a vremurilor noastre.

Filantropul intră în scenă

”La începutul lui mai 2006, m-am dus în biroul redactorului șef , Eric Pouley, am închis ușa și i-am spus că aveam ocazia să ieșim primii cu un articol tare. Miliardarul Warren Buffett a spus întotdeauna că mare parte a averii sale va merge la opere de binefacere, dar nu a precizat niciodată niciun plan în acest sens. Acum e decis să anunțe. Banii săi vor merge treptat la cinci fundații… Socotind toate donațiile făcute până în 2012, a dat aproximativ 13, 3 miliarde de dolari. Dintre acestea, 11 miliarde au mers la Fundația Bill și Melinda Gates, 1,1 miliarde dolari la Fundația Thompson Buffett și 1,2 miliarde de dolari la fundațiile conduse de cei trei copii ai săi. Am îmbrățișat ideea și cu mintea și cu inima. Bill citește multe mii de pagini în fiecare an, pentru a fi la curent cu noile descoperiri medicale și cu modalitățile de a acorda ajutor. Melinda, adesea împreună cu Bill, călătorește în toată lumea ca să vadă în ce măsură intențiile bune sunt transformate în rezultate bune. Viața nu a fost deloc dreaptă cu miliarde de oameni din toată lumea, iar Bill și Melinda sunt hotărâți să reducă această inechitate cât pot de mult. În orice caz, sunt convins că Fundația Gates este birocratică, dar numai ei singuri sunt cei care iau hotărârile importante asupra societății, dar nu și alții din Consiliul de administrație. În filantropie, feedback-ul vine foarte încet. Oricine mă cunoaște știe și că-mi doresc să avem o societate cât se poate de bună și acest obiectiv va exista pentru mine. Le-am explicat întotdeauna acționarilor Berkshire că averea mea va merge către operele de binefacere, astfel faptul că începutul acestui proces este practic un non-eveniment pentru aceștia”.

Buffett spune că întregul exercițiu din 3 iulie l-a făcut să se gândească la un moment care a avut loc cu peste 70 de ani în urmă, când avea 6 ani și tatăl său, Howard Buffett, l-a dus la aceeași bancă, să deschidă un cont de economii cu 30 de dolari, învățându-l să fie econom în viață. Banii erau primiți cadou, banca se numea atunci Omaha National. După aceea a avut nevoie de cinci ani de cadouri, munci mărunte și planuri de câștigat bani, pentru a duce contul la 120 de dolari. Când a adunat această avere, la vârsta de 11 ani, primele sale acțiuni: trei acțiuni preferențiale la Citie Service cu 114 dolari.

”Dacă urmează să aduni 44 de miliarde de dolari, de undeva trebuie să începi. Dar să nu vă așeptați că Fundația o să cheltuiască într-o frenezie sau să tragă obloanele curând. Bogăția mea este rezultatul conjugat al faptului că trăiesc în America, al unor gene norocoase și al dobânzii compuse. Pe scurt, soarta este incredibil de capricioasă atunci când distribuie biletele de loterie”…

.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.