New Deal

Economia de piață nu e o junglă în care cei privilegiați iau totul, iar cei fără pedigree și proptele pierd, păgubesc, sărăcesc și flâmânzesc.

Economia de piață este o democrație a consumului. Dacă nu ar fi așa, zadarnică ne-ar fi toată truda și fără sens dăinuirea pe acest pământ.

Poate că toată societatea amnezică de azi, dar mai ales politrucii, sinecuriștii, securistofilii, slugile și sponsorizații neofeudalilor economiei și ai politicii ar trebuie să revadă ceea ce scrie în Constituție și, de altfel, în Tratatul Uniunii Europene: dreptatea și demnitatea umană sunt două valori fundamentale ale statului democratic și ale societății care îl organizează.

Casa familială și dreptul la locuire sunt, în același timp, indicative și ancore ale dreptății sociale și ale demnității umane. De asemenea, sunt garanții ale libertății și ale egalității de șanse. Fără casă (mai grav chiar, în urmarea evacuării silite din locuința familială), omul are toate „șansele” să devină un ratat, o pierdere de plusvaloare pentru familie, neam și societate, precum și o plasă de siguranță ruptă de care vor fi lipsiți urmașii și apropiații săi. Înmulțit cu numere mari, acest risc de ratare se poate transforma într-un eșec al democrației și al statului care, aparent, este stat de drept și social. Statul însuși, din plasă de siguranță socială pentru cetățenii săi lipsiți de resurse și de acces la ascensorul social, se transformă într-o entitate cinică, indiferentă și chiar ostilă. Inteligenți ca herr Ionannis Werner Klaus pot spune că un stat ca România este un stat eșuat, fără a pricepe că se poate nimeri să spună adevărul, ca un păcătos care fără să vrea slobozește o afirmație reală.

Țesătura ecoomică și socială a României ultimilor 20 de ani de domnie securistică a lui Petrov, alias Băsescu, și Iohannis, suspect și el de colaborare cu securitatea comunistă, a creat o clasă restrânsă și ultra-boată de privilegiați și o masa mare de „egali” în sărăcie.

Principalele două categorii de nedreptățiți ai acestui regim neofeudal sunt:

(i) cei care nu au resurse financiare pentru a-și cumpăra locuințe și

(ii) debitorii supra-îndatorați la bănci, care au avut impresia că au cumpărat pe credit locuințe, dar au cumpărat, de fapt, servitute, captivitate și ruină.

Pentru acești oameni nu doar că a dispărut ascensorul social. Autobuzul a plecat mereu cu câteva secunde înainte ca ei să ajungă în stație, cu sufletul la gură.

Într-un joc de sumă nulă, așa cum este lumea neofeudală de azi, când cineva pierde indefinit, altcineva câștigă infinit. Există câștigători ai acestei goane după autobuzul care pleacă mereu din stație – băncile și colectorii de creanțe. Dezvoltătorii imobiliari. Funcționarii de la urbanism și amenajarea teritoriului. Șpăgarii. Oengeurile de mediu sau de urbanism care fac procese dezvoltătorilor imobiliari doar pentru a le retrage ulterior, în urmarea plății unor „despăgubiri” sau a efectuării de donații politice, cu care pârâții sunt de acord pentru a scăpa de râia acestor procese artificial create, doar cu scopul de șantaj judiciar.

În presă este la modă idea că românii sunt în proporție foarte mare proprietari ai caselor lor. Este adevărat doar în parte. Sunt, într-adevăr, proprietari cei care erau adulți și în putere în anii ‘90 ai secolului trecut, când statul le-a permis să cumpere apartamentele la bloc în care erau chiriași. Peste jumătate dintre casele din România sunt apartamente la bloc, fiind construite după standardele comuniste. România este statul european cu cea mai mare aglomerație de persoane la domiciliu. Proprietarii locuiesc cu copii, seniori, chiriași, cățel, purcel, claie peste grămadă. Generația de după anul 2000 nu prea are case. Unii dintre membrii acestei generații s-au împrumutat la bănci, după 2006, ca să cumpere, să construiască sau să consolideze case, iar acum sute de mii dintre ei sunt supra-îndatorați, pasibili de evacuare imediată din case. Cel puțin un milion au pățit deja asta, odată cu crizele din 2010 (când Băsescu – Boc au tăiat salarii bugetare, indemnizații de creștere a copiilor și pensii) și din 2020 – 2023 (când economia și populația au fost supuse unor crize artificiale care i-au falimentat pe capete). Casele executate silit sunt acum în proprietatea unor speculatori, latifundiari, neofeudali, rentieri etc., care vor da aceste case cu chirii enorme celor care au nevoie de locuire.

În plus, ceea ce s-a construit în ultimii 20 de ani seamănă cu dormitoarele muncitorești nord-coreene sau chinezești. Sunt case scumpe, fără urbanism, fără comunitate, presărate pe la marginile marilor orașe.

Este nevoie de programe naționale de construcție și de creditare, așa cum s-a întâmplat în SUA, pe vremea lui F. D. Roosevelt, în Marea Britanie, pe vremea lui Margaret Thatcher, în Portugalia și Irlanda azi etc.

După toate calculele, chiar se poate cumpăra un apartement cu suma de 35 de mii de euro, cu plata pe loc sau pe credit cu dobânzi subvenționate de stat, care va pune la dispoziției cu titlu de concesiune terenul și utilitățile aferente unor asemenea ansambluri imobiliare. Se poate mai ales pentru că 90% din materialele de construcție se produc în țară, iar prețurile caselor sunt umflate artificial (înclusiv din cauza mitei sau șantajului judiciar, risc pe care dezvoltătorul imobiliar îl introduce în preț, precum și din cauza dobînzilor bancare triple față de media europeană).

De asemenea, este nevoie de un program national de corecție a contractelor de credit în vederea echilibrării prestațiilor, mai ales prin refinanțarea cu dobânzi subvenționate de stat. Pe vremea crizei creditelor în valuta, țări ca Polonia sau Ungaria au avut programe speciale de reechilibrare a contractelor, în cadrul cărora statul și-a asumat o treime din costuri, o altă treime fiind pusă în sarcina băncilor. Reamintesc că administrația Biden a demarat un program de ștergere a datoriilor rezultate din creditele de studii, în valoare de maxim 100 de mii de euro per debitor, în favoarea a nu mai puțin de 44 de milioane de oameni, cu credite cumulate de peste 1,6 trilioane de dolari.

Acestea sunt programe complexe, cu impact pozitiv în economie (mai ales prin crearea de noi locuri de muncă și dezghețarea unor ramuri ale economiei stagnante în perioadele de criză), demografie și încredere în viitor. Și poate contribui la atenuarea stării psihologice sumbre care se simte în societatea în care trăim, o societate a drepturilor, libertăților, demnității, care nu lasă pe nimeni în urmă.

Reamintesc că, în anii de după 2010, am declanșat procese colective contra băncilor care au dus la condiții mai bune de plată a debitorilor supraîndatorați. De asemenea, am scris și promovat Legea dării în plată care a contribuit, prin intermediul instanțelor (în ciuda ostilității unor judecători – militanți pro-bănci), la ameliorarea situației acelor oameni.

 

Programul New Deal al lui F. D. Roosevelt a scos SUA din criza economică din 1929-1933 și a transformat-o în hegemonul lumii … A mers și în Marea Britanie, pe vremea celui mai conservator guvern. Iar programe de sprijin al debitorilor supraîndatorați au funcționat și au fost eficiente chiar și pentru bănci, în țări ca Spania, Portugalia, Irlanda, Ungaria sau Polonia. De ce nu ar reuși astfel de programe în România?

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 9
Gheorghe Piperea 415 Articole
Author

23 de Comentarii

  1. „De ce nu ar reuși asemenea programe în România?” Păi, să vă zic eu de ce: nu există forța politică necesară pentru a le aplica.
    Calculul forței politice arată că aceasta este mai slabă decât inerția socială care-i duce pe toți în direcția dorită de sistemul financiar-bancar. Nu e vorba numai despre câștigarea alegerilor (deși nici măcar pentru asta nu e forță destulă – abia am văzut la alegerile locale și europarlamentare), ci de puterea de a forța corpul de funcționari al statului să execute prescripțiile programului.
    România nu are o organizație politică în stare să controleze corpul de funcționari. De fapt, el controlează partidele. Iar el este controlat de bănci.
    E o întrebare serioasă dacă are rost să încerci să blochezi acest mecanism. El se hrănește cu oameni. Dar peste tot există pradă și prădători. Cine n-are dinți, pierde mereu autobuzul…

  2. fiindcă Românii, GENIALI ca-ntotdeauna după ’90, vor vota Partidul ComaZat Romăn !
    Iar ăia GENIALI cu fumuri vor vota uSE🌈icii.
    Că VOR O ȚARĂ CA AFARĂ, măR🤣g…
    ●}RumburKK- PeZeDici IliciEscian TL & TM -RumburKK{●

  3. Exista ‘Legea darii în plata’ care poate fi utilizata ca arma de negociere in reconstructia contractelor,nu e nevoie de altceva

  4. Domnul Piperea, avocat fiind, are o viziune bucolică despre economia de piață 😊 Nu,economia de piață nu este o ” democrație a consumului „, ci invenția unui anume Adam Smith, care a făcut din piață și mecanismul prețurilor,bazat pe legea cererii și a ofertei, Dumnezeul economiilor moderne. Faptul că teoria lui Smith nu funcționează întotdeauna în interesul participanților la viața economică, au dovedit-o crizele economice periodice, 1929-33, 2008, etc. Pentru echilibrarea ofertei cu cererea, cauza principală a crizelor, s-au impus alte 2 teorii economice: a) Keynesianismul ( 1940 – 1970 ), potrivit căreia statul trebuie să compenseze cererea deficitară de bunuri și servicii stimulând financiar consumatorii,prin demararea de programe economice vaste, de construcții de infrastructură ( șosele,cai ferate, baraje mamut, etc ) și B) teoria stimulării ofertei de bunuri și servicii ( supply-side economics ),prin reduceri de impozite pe profit, reducerea aparatului administrativ al statului, reducerea la minimum a legislației care guvernează viața economică,etc ( teoria neoliberală) Deci Keynesianismul stimulează curba cererii, neoliberalii pe cea a ofertei. Ambele teorii au avut o vreme rezultate bune în practică, dar valabilitatea lor a expirat în câteva decenii. Recomand așadar cu căldură autorului articolului să se pună la punct cu teoria economică și istoria economiei.

  5. 52 consilieri din trib. FDR a fost numit „Moise al nostru modern”. FDR >>>> Gold Trading Act 1934>>>>> bancherii tribului. new deal. win win

  6. TFListii utradastepti de ce nu se iau ei la tranta cu bancile si asa zisii dezvoltatori imobiliari de fapt mult escroci
    Din clientul nostru stapanul nostru s-au inversat rolurile platitorul nostru stapanul nostru. Bancile cresc dobanzile in cardasie cu securistii de la BNR si de unde mai sunt ei si ca surprinzator de bine ca e ASF cu asigurari, BNR cu dobanzi cineva este mereu castigator si fraieri de achitat pagube.
    Contractele sunt facute sa castige cine trebuie si aia care cica supravehgheaza si verifica ce verifica si in favoarea cui se vede dupa vreun faliment sau tun financiar si imobiliar.
    Ca vine Nicusor Dan si face. Bun. A venit a mai luat, sau i-a mai fost dat un noi mandat. Si? Aglomeratia, inghesuiala si haosul decat au crescut si mai mult.
    In afara de umflarea corporatista de preturi ce s-a schimbat. Si de marirea aglomeratiei.

  7. @Akornion
    -felicitari stimabile
    se vede ca te pricepi dar:
    1.ti-ai pierdut timpul
    2.nu despre systeme e vorba ci despre bagabontu apucat piperea:
    intai sa spun ce case are !

    deja individu a dat in patima demagogiei -„politica”,

    „Avocatul Gheorghe Piperea
    Copilul NOSTRU, fie că are 7 ani, că are 12 ani sau 16 ani, este un consumator de mărfuri și de servicii. Pe lângă ceea ce cumpără cu cardul NOSTRU în fiecare zi, copilul NOSTRU consumă ideologie. Dar copilul NOSTRU consumă din nefericire și pastile, droguri.”

    -poate s-a inspirat din Tatal Nostru….
    -sa stie ca nu NOI i-am lasat nevasta bortzoasa!

  8. Economia de piață CHIAR E o junglă în care cei privilegiați iau totul, iar cei fără pedigree și proptele pierd, păgubesc, sărăcesc și flâmânzesc.

    EXACT ASTA E! NU VĂ SUSPECTEZ DE NAIVITATE, POATE DOAR DE DEMAGOGIE. ŞTIU CĂ NEGOȚUL CU SPERANȚE DEŞARTE E OCUPAȚIA DE BAZĂ A POLITICIANULUI, DAR FĂRĂ SĂ VREȚI AȚI OFERIT CEA MAI BUNĂ DEFINIȚIE A ECONOMIEI DE PIAȚĂ. ÎN 2008 CÂND BĂNCILE AU NENOROCIT ECONOMIA MONDIALĂ CU BIŞNIȚA IMOBILIARĂ 400.000.000.000$$$ AU FOST LUAȚI DE GUVERNUL SUA DE LA ĂIA „FĂRĂ PEDIGREE” NU DE LA PARTEA RESPONSABILĂ CIVILMENTE. DACĂ NICI CEA MAI MARE „DEMOCRAȚIE” DIN GALAXIE NU SE PRICEPE LA ECONOMIA DE PIAȚĂ… VORBIM NOI AICI ÎN COLONIE CĂ NE PASĂ DE CEI MULȚI?

  9. 2. Nu este destinul ANTROPOLOGIC al omenirii să moară cu capitalismul în brațe zice un filosof, politolog, sociolog american, I. Wallerstein. Numai că forța politică în stare să dea un picior în fund capitalismului ca sistem social inuman, antidemocratic și antinațional și, și și…lipsește cu desăvârșire, pencă chiar asta au urmărit marii sforari la 89!
    Da, Roosvelt a avut un curaj f mare, pencă se cereau măsuri radicale și le-a luat altfel America ar fi luat foc: incredibil, dar a impozitat marile venituri și chiar până peste 80% și așa capitalismul și-a revenit. Numai că economia iar s-a încălzit, dar tocmai la țanc a apărut războiul ca salvare! Revin, sigur, s-ar putea ca din acest mare regres istoric să se nască vreo scânteie salvatoare, dar când? pencă s-ar putea f bine ca până atunci să ne întâlnim cu vreun asteroid căruia nu-i va păsa că ești bogat sau sărac! În sfârșit, dreptate

  10. Industrii intregi ar trebui sa fie angrenate in acest proces, fara dai din colt in colt dupa diverse.
    Pe langa un suport financiar decent macar in general sa fie cineva sa puna stavila unor abuzuri sau vadit rea intetii.
    Slabe sperante prin Romania, de la comasati sau altii.

    Preturile urca fara limite acelasi aparament de la 10-15.000 de dolari prin 1999 sau dupa la 50-60.000 de euro sau pe varf la 150.000euro sau peste, fara include dobanzi la sau cine stei majorari si alte inventii de corelat cu inflatia sau fluctuatii, mai mult sau mai putin inventate, a unei monede dolari, euro, franci elvetieni, lei etc Este evident ca cineva sus-pus are tot interesul sa tina preturile sus si dobanzile sa scada din cand in cand si mai ales sa urce „dramatic”.

    Mai repede se reconstruieste Ucraina decat sa se miste un ac in tara vecina Romania.

  11. La constructrii la preturi decente se va fura ca la drumuri se pune asflat de calitate proasta, strat de beton insuficient de gros sau cine stie cum va fi se rupe trece un TIR cu balast, suraincarcat se scufunda pe canicula. Trepadusii vor umfla preturile si din 35.000 pe langa calitate ca in Turcia crapa la primul cutremur mare tot orasul mai sunt si vor fi si preturi nesimtite.

    Mai bine lasate asa cum sunt sa nu fie loc de mai rau prin taierea la pret, de fapt se taie din alta parte. Corporatiile apeleaza la shrinkflation

  12. Atât poate Pipera cu AUR. Cam cum arată o locuință de 35 de mii de euro? Cine să vrea așa ceva? Nepalezii ce le construiesc? Atât poate Pipera cu AUR: Bidonville. Următoarea mișcare e să scoată posturi de răzeși lui Ștefan Vodă, care mercenari, cu 5 scalpuri de ruși la salariu, lăsate-n radă la ucrainieni, au și facut suma de moștean New Delhi. New Pipera face pe Powerpoint un vis micuțel, de 2 pagini ca Geoană, și-l lipește la cele 10 ‘orașe ale libertății’ ale lui Trump, The New Roosevelt.(Selly, Geoană și cu Vântu în sufragerie)

  13. Preturile la electricitate, gaze, energie in general nu sunt cele care ar trebui sa fie in ciuda unor rezerve hidro, nucleare, mult laudatele regenerabile care dau cand pot, gaze in Marea Neagra ca trec prin firmele unora lasati intentionat de stat sa fie acolo si de unde preturi artificial marite de clientii PSDNL

  14. Continua campania AUR de pacalire a electoratului, cel tanar, in special, dupa metoda Dan Diaconescu Direct (apartamente ieftine (bidonville) pe credit fara dobanda). Ceausism ortodos, pe scurt legionarism.

  15. „Economia de piață este o democrație a consumului. Dacă nu ar fi așa, zadarnică ne-ar fi toată truda și fără sens dăinuirea pe acest pământ”

    Utopia unui avocat se sprijina pe un fals „economia sociala de piata”, visul lui Ion Ilici Iliescu. Oricum, Pamantul este altceva decat inchipuirile inchipuitilor inchipuitori. Daca nu intelegi care este urmarea concurentei (creaza monopol), te apuci de pariuri, poate ai noroc.

  16. SOLUȚIA?
    UMANĂ; că Rolul SOCIETĂȚII, al STATULUI este să aibă GRIJA Omului. Capitalismul CONTROLat este doar UN MIJLOC întru CE zisei mai Sus:
    STATul să își reIA Casele DATE și să contruiască Altele, pentru OAMENII Boborului. Și să ceară CHIRIE CatSăAdministreze FONDUL Locativ, ca pe Vremuriel Bune de AltDat, ICRALele.
    NU sunt Bani de CONSTRUIT CASE NOI?
    Comuniștii DeUnde aveau?
    Zău!Zău!Zău!
    Păi DeUNDE scot Toți, LIFTE Interne ȘI LIFTTE Externe din România BANU GREI și MUUUULȚI?
    DeUNDE SUNT!
    Alt Aspect al STOARCERII de Viață a „CAPiștilor de Noi, Boborul Chinuit de „Boierii” de KKs PUȘI PăPiste NOI, Românii de către Unii Externi de Neam Prost din PStrâmbă (DeGenerati, adică)
    ESTE (ERA și la Comuniști) Lipsa de Rușinare cu care li se CER Românilor BANI pe ABUR înCălzit ÎN TermoCentrale ȘI care NU mai poate fi folosit la A FACE Energie Electrică acolo), DINCOLO de COSTurile Transportuluio ABURUlui la Punctele Termice și TOT CE ține de Ajungerea Apei CALDE de la ABURul GRATIS din CETs la Bai, Bucătării, Calorifere.
    De aproape 50 de Ani CER Explivațiuni …
    NU am primit NICIODATĂ Răspuns.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*


Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.