Muzeul Naţional de Artă al României vă invită, în 31 iulie, la ora 18.30, la vernisajul expoziţiei de gravură japoneză “Imagini ale lumii trecătoare: Războinici şi poeţi, actori şi femei frumoase. Gravuri de Utagawa Kuniyoshi”, ce va fi deschisă până la 20 octombrie în Sălile Kretzulescu. Curatorul expoziţiei este Carmen Brad, specialist în arta extrem orientală.
Expoziţia face parte dintr-un proiect mai amplu, prin care Secţia de Artă Orientală îşi propune să valorifice patrimoniul de gravură japoneză al muzeului, destul de puţin cunoscut publicului.
Este prezentată o selecţie de cincizeci şi nouă de gravuri create de Utagawa Kuniyoshi (1797-1861), unul dintre ultimii mari reprezentanţi ai puternicei şcoli Utagawa, care a dominat cea mai productivă etapă a gravurii policrome japoneze.
Gravurile, majoritatea expuse în premieră, ilustrează câteva dintre temele majore ale lui Kuniyoshi. Ele oferă o imagine de ansamblu, cuprinzătoare, dar nu exhaustivă, asupra operei acestui artist extrem de talentat şi imaginativ, maestru absolut al gravurii reprezentând războinici şi eroi.
Kuniyoshi – Puterea calomniatorului – Mistreţul
Kuniyoshi era fiul unui boiangiu din Edo. Viitorul artist şi-a făcut ucenicia în atelierul tatălui său, fiind apoi acceptat ca elev al renumitului gravor Utagawa Toyokuni I (1769-1825). După un început de carieră mai dificil, Kuniyoshi se impune cu prima sa serie importantă, publicată între anii 1827 şi 1830, inspirată de personajele unui cunoscut roman medieval chinez, “Suikoden”. În anii următori, neobosita sa inventivitate artistică s-a exprimat într-un evantai tematic amplu, din care nu lipsesc reprezentările cu femei frumoase şi actori în scene de teatru kabuki, foarte preţuite de public.
Reuşitele sale artistice cele mai spectaculoase au rămas planşele şi tripticurile cu scene războinice, numite “musha-e”. Kuniyoshi a produs o cantitate impresionantă de lucrări care înfăţişează episoade memorabile din istoria veche a Japoniei, încleştările dintre clanurile Taira şi Minamoto, faptele de arme ale unor eroi exemplari sau legende foarte cunoscute. Kuniyoshi a transpus în gravuri faimoasa poveste a celor patruzeci şi şapte de ronini, bazată pe un fapt real, devenită subiect literar şi artistic de relevanţă naţională, sub numele de “Chushingura” (Tezaurul vasalilor fideli).
Reformele impuse după 1842 de oficialităţile shogunale au impus restricţii privind comercializarea planşelor cu actori şi curtezane. În consecinţă, va cunoaşte un mare avânt compoziţia al cărei subiect este exprimat prin variate metafore vizuale, care permit artiştilor să ilustreze motive preferate de public în reprezentări acceptate de cenzura epocii. Natură profund imaginativă, Kuniyoshi s-a inspirat cu multă fantezie din vechi antologii de poezie sau alte texte literare, esenţiale pentru universul cultural nipon, precum romanul prinţului “Genji”.
Utagawa Kuniyoshi rămâne unul dintre ultimii monştri sacri ai artei ukiyo-e, opera sa stârnind şi astăzi interesul cercetătorilor şi al publicului.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.