Invitaţie în lumea Thaliei

3 zile Dada la TNB

În anul în care se împlinesc 100 de ani de la lansarea manifestului Dadaist, care a revoluţionat arta modernă, şi 120 de ani de la naşterea lui Tristan Tzara, părintele acestui curent literar şi artistic, Teatrul Naţional ”I.L.Caragiale” vă invită, între 11 şi 13 martie 2016, la două evenimente: premiera spectacolului de dans L’Om DadA, de Gigi Căciuleanu şi conferinţa scriitorului Ion Pop.

“L’Om DadA”

L’Homme DAdA. Un spectacol în spirit dadaist

Odată cu această nouă premieră la TNB, artistul Gigi Căciuleanu, nume care a făcut înconjurul lumii, aduce în scenă nu doar talentul său de regizor-coregraf, ci şi pe cel de interpret, într-un spectacol în care, alături de actorul Lari Giorgescu, îşi propune să demonstreze că “…toţi suntem dadaişti. Defragmentăm, aruncăm ceva din noi pe scenă şi în viaţă. De ce L’Om DAdA? Pentru că am vrut să alătur aceste cuvinte, «om» în limba română, cu «dada» – universalul, explică Gigi Căciuleanu. Am pornit de la L`homme approximatif, textul lui Tristan Tzara, teribil de poetic, deloc absurd, frumos, nefragmentat, stufos, plin de semnificaţii, foarte actual chiar şi după 100 de ani. Omul aproximativ este de fapt arhetipul omului cât se poate de exact, şi anume actorul şi dansatorul”.

Muzician şi poet al mişcării, înzestrat cu un fin spirit satiric, aşa cum l-aţi putut descoperi în precedentul său spectacol de la Naţional, D’ale noastre, artistul Gigi Căciuleanu ne încredinţează că “L’Om DAdA va fi un spectacol foarte actual, pentru că vine ca o continuare a D’ale noastre. Acolo, discursul lui Caţavencu a fost dezmembrat în vocale, ceea ce a reprezentat, de fapt, o acţiune dadaistă. Astfel, voi continua cu Lari Giorgescu, în L’Om DAdA, ceea ce am început în D’ale noastre”.

Aflat la cel de-al 4-lea proiect alături de Gigi Căciuleanu, actorul Lari Giorgescu mărturiseşte la rândul lui: „… propunerea de a lucra pe un text de Tristan Tzara este cu atât mai binevenită cu cât descopăr, cu uimire, cât de apropiaţi suntem cu toţii de curentul Dadaist; de cele mai multe ori, fără să ştim. Cred că acesta va fi şi sentimentul publicului, la sfârşitul spectacolului”.

“L’Om DAdA este un răspuns la nouă o incitaţie (şi provocare) la adresa mea, din partea Domnului Ion Caramitru.

Şi anume: să montez la Teatrul Naţional o nouă piesă pe limba mea.

De data aceasta am hotărît să-i fac, la rândul meu, unui (minunat!) text al lui Tristan Tzara, Omul Aproximativ, ceea ce poetul a făcut prin al său dadaism. Adică:

să tratez în mod dadaist

un poem post-dadaist

aparţinând părintelui acestui curent de avant-gardă

pe care tocmai îl sărbătorim:

dadaismul…”, mărturiseşte Gigi Căciuleanu.

Coproducţie între Teatrul Naţional ”I.L.Caragiale” (prin Centrul de Cercetare şi Creaţie Teatrală „Ion Sava”), Gigi Căciuleanu Romania Dance Company şi Fundaţia Art Production, cu sprijinul JTI şi al ICR, L’Om DAdA va avea premiera în zilele de: 11, 12 şi 13 martie 2016, de la ora 20.00, la Sala Atelier.

“Tristan Tzara, dadaismul şi avangarda românească”

Scriitorul şi profesorul Ion Pop

Duminică, 13 martie, de la ora 11.00, în aceeaşi Sală Atelier, scriitorul şi traducătorul Ion Pop va susţine conferinţa cu tema Tristan Tzara, dadaismul şi avangarda românească.

Dedicată centenarului mişcării Dada, lansată la Zürich în februarie 1916, conferinţa îşi propune schiţarea unui portret critic al principalului mentor dadaist care a fost Tristan Tzara, începând cu anii săi de formare ca poet român, în ambianţa post-simbolistă bucureşteană, alături de tineri precum Ion Vinea, Adrian Maniu şi alţii. Vor fi comentate „primele poeme” scrise între anii 1913 şi 1915, înainte ca poetul să plece la studii în Elveţia, ca stadiu pregătitor pentru ceea ce urma să fie „insurecţia de la Zürich”. În centrul expunerii se va afla perioada 1916-1921, acelor Şapte manifeste Dada, ilustrată semnificativ şi de producţia poetică marcată de programul şi spiritul mişcării, cu consecinţe importante asupra întregii opere, bunăoară în amplul poem-reper care este Omul aproximativ (1931). A treia secvenţă a prelegerii va fi dedicată ecourilor dadaiste în spaţiul avangardist românesc, înregistrând şi prezenţa lui Tristan Tzara prin colaborări trimise revistelor de avangardă de la noi, care-i tipăreau paralel versurile scrise în româneşte, rămase în arhivele prietenilor. Referinţe fireşti la contextul internaţional în care a luat naştere şi s-a afirmat mişcarea Dada sunt avute în vedere pentru a evidenţia locul particular pe care acest moment îl ocupă în viaţa literară şi artistică din primele decenii ale secolului XX.

Ion Pop s-a născut la 1 iulie 1941, Mireşu Mare, jud. Maramureş. A fost profesor la Facultatea de Litere a Universităţii “Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca (1964 – 2007). A condus, ca redactor şef şi director, revista studenţească de cultură Echinox (1969 – 1983). A lucrat ca asistent asociat la Universitatea Sorbonne Nouvelle-Paris 3 (1973 – 1976), iar între anii 1990 – şi 1993 a activat ca director al Centrului Cultural Român din capitala Franţei. În anul2015 a fost ales membru corespondent al Academiei Române.

Volume de poezie publicate: Propuneri pentru o fântână (1966), Biata mea cuminţenie (1969), Gramatică târzie (1977), Soarele şi uitarea (1985), Amânarea generală (1990), Descoperirea ochiului (2002), Elegii în ofensivă (2003), Litere şi albine (2010), În faţa mării (2011), Casa scărilor (2015).

Critică şi istorie literară: Avangardismul poetic românesc (1969), Poezia unei generaţii (1973), Nichita Stănescu – spaţiul şi măştile poeziei (1980), Lucian Blaga. Universul liric (1981), Lecturi fragmentare (1983), Jocul poeziei (1985), Avangarda în literatura română (1990), A scrie şi a fi. Ilarie Voronca şi metamorfozele poeziei (1993), Gellu Naum. Poezia contra literaturii (2001), Viaţă şi texte (2001), Lucian Blaga în 10 poeme (2004), Introducere în avangarda literară românească (2007), “Echinox”. Vocile poeziei (2008), Din avangardă spre ariergardă (2010), Scara din bibliotecă (2013).

Publicistică: Ore franceze, I, 1979; II, 2002); Interviuri. Între biografie şi bibliografie (2011); Dezordinea de zi (2012). A coordonat Dicţionarul analitic de opere literare româneşti (4 vol. 1998-2003, ed. definitivă 2007). A realizat o antologie a avangardei literare româneşti, La réhabilitation du rêve, Paris-Bucureşti, 2006, şi antologia Avangarda românească, Bucureşti,2015. A tradus cărţi de Georges Poulet, Jean Starobinski, Gérard Genette, Tzvetan Todorov, Eugène Ionesco, Tristan Tzara, Ilarie Voronca, Paul Ricœur, Benjamin Fondane, Paul Morand.

TNB duce mai departe povestea tinerilor: “EDEN”

Eden

Un nou spectacol a intrat în repertoriul de la Sala Mică a Teatrului Naţional “I.L. Caragiale” din Bucureşti, spaţiu destinat în ultimele două stagiuni exclusiv tinerilor creatori, prin Programul 9G la TNB. Premiera spectacolului EDEN de Eugene O’Brien, din 15 martie, continuă demersul de a sprijini artiştii tineri.

EDEN este rezultatul colaborării dintre Ambasada Irlandei (care a acordat o bursă unui masterand pentru a monta un text irlandez), Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică “I.L. Caragiale” din Bucureşti şi TNB, spectacolul reprezentând examenul de master-regie al Cristinei Giurgea.

Eugene O’Brien este un tânăr actor şi dramaturg cu performanţe recunoscute în teatru, film şi televiziune. Cea mai de succes piesă a sa este EDEN.

Textul vorbeşte despre singurătatea în cuplu şi disperarea determinată de lipsa încrederii în sine şi în celălalt, despre orgiile plictiselii născute din această disperare. Aparent, o poveste simplă, adică un el şi o ea, fiecare cu gândurile lui, cu proiecţia lui asupra iubirii de la început şi a lipsei de atracţie din prezent, dar, mai ales, cu dramele patului conjugal. Ea e grasă şi crede că aceasta este cauza rupturii dintre ei. Începe să se transforme în ceea ce era când s-au cunoscut, el observă, dar nu se poate opri, sau nu îşi mai doreşte să iasă din mirajul fantasmelor erotice şi al dorinţelor neîmpărtăşite.

O lume ameţitoare roieşte în jurul lor, cu petreceri, alcool, sex… într-o paradoxală noapte a conştientizării de sine. EDEN este o comedie despre tragedia singurătăţii sau tragedia unor oameni care devin comic de singuri, pentru că au ales să trăiască împreună.

Silvian Vâlcu şi Victoria Dicu în Eden

Ea este interpretată de Victoria Dicu (actriţă din trupa TNB), el, de Silvian Vâlcu (actor al Teatrului Odeon), un cuplu ce dezvăluie calităţi actoriceşti convingătoare, în jurul căruia se construieşte întregul spectacol.

“Eden este un spectacol despre singurătate. Singurătatea ca boală a sufletului omenesc. Billy şi Breda sunt prizonierii propriei lor singurătăţi. Deşi un cuplu, ei îşi trăiesc vieţile separat, fără să comunice, fără să se destăinuie, fără dragoste, fără mister. Ei devin un Adam şi o Eva din zilele noastre, locuitori ai unui paradis vetust în care se scufundă pe măsură ce timpul trece, bântuiţi de vise, fantezii şi amintiri, adâncindu-se în propria lor banalitate”, explică Cristina Giurgea.

Scenografia: Alexandra Panaite şi Alexandra Constantin

Masterclass: Alexandru Darie şi Ştefan Caragiu

Light design: Laurenţiu Iordache

Sound design: Radu Barbu

Din distribuţie mai fac parte Bianca Popescu, Dana Marineci, Oana Puşcatu, Silviu Mircescu, Rareş Andrici, Mădălin Mandin.

Premiera este programată în 15 martie, la ora 20.00, Sala Mică.

„Îmblânzirea scorpiei”, un musical nou la Teatrul de Comedie

Dorina Chiriac şi Alexandru Bogdan în Îmblânzirea scorpiei

Vineri 11 martie, la ora 19.00, sunteţi invitaţi, la Sala Radu Beligan, a Teatrului de Comedie, la premiera oficială a muzicalului Îmblânzirea scorpiei după William Shakespeare, direcţia de scenă Gelu Colceag.

Îmblânzirea scorpiei, în viziunea lui Gelu Colceag, dezvăluie o imagine nouă a unei poveşti arhicunoscute, aducând pe scenă o varietate de motive şi de procedee menite să traducă, într-un limbaj contemporan, mesajul piesei originale, ocultat de marile prejudecăţi ale secolelor trecute. Ritmul alert, muzica live şi momentele coregrafice transformă spectacolul într-un show ingenios şi modern.

Decor: Puiu Antemir.Costume: Ioana Pascha

Muzica originală: Călin Grigoriu. Coregrafie: Ştefan Lupu

Îmblânzirea scorpiei, un musical incitant

Cu: Dorina Chiriac, Alexandru Bogdan, Mihaela Teleoacă, Gloria Găitan, Dragoş Huluba, Dan Rădulescu, Ion Chelaru, Marius Drogeanu, Lucian Ionescu, Vlad Corbeanu, Teodora Filip,Cristina Juncu, Eugen Racoţi, Smaranda Caragea, Alexandru Aron, Bogdan Iacob, Alina Petrică, Irina ştefan, Paula Rotar, Alexandru Ştefănescu.

Anul 2016 este desemnat Anul Shakespeare, prin trecerea a 400 de ani de la dispariţia sa.

De-a lungul timpului, Teatrul de Comedie a prezentat publicului piese de referinţă din opera lui William Shakespeare, spectacole primite cu elogii atât de critici, cât şi de public, rămânând în cunoştinţa mai multor generaţii: 1965 – Troilus şi Cresida, regia David Esrig; 1983 – Doi tineri din Verona, regia Alexandru Dabija; 1988 – Regele Ioan, regia Grigore Gonţa; 1990 – Visul unei nopţi de vară, regia Alexandru Darie; 1994 – Troilus şi Cresida, regia Dragoş Galgoţiu; 1997 – Comedia erorilor, regia Alexandru Dabija; 2003 – A douăsprezecea noapte, regia Gelu Colceag; 2008 – Doi tineri din Verona, regia Felix Alexa; 2016 – Îmblânzirea scorpiei, regia Gelu Colceag.

Întâlniri de gradul III: Nottara cu Bulandra în “Efecte colaterale”

Vlad Zamfirescu regizează Efecte colaterale

Teatrul Nottara îşi continuă misiunea artistică, în ciuda exilului din sediul său istoric, şi anunţă avanpremiera spectacolului Efecte colaterale, semnat de dramaturgul şi scenaristul Alexandru Popa, eveniment care va prilejui o colaborare rară între reprezentanţii a trei generaţii de excepţie ale teatrului românesc: maestrul Alexandru Repan va primi replica unor colegi ajunşi la deplină maturitate artistică, de talia lui Vlad Zamfirescu, Gheorghe Ifrim, Dan Bordeianu, Luminita Erga, Nadiana Sălăgean, şi a unor vârfuri ale noului val de actori, precum Ioana Calotă, Laura Vasiliu, Diana Roman.

Cu aceeaşi ocazie se va consemna şi o întâlnire de gradul trei între două dintre cele mai iubite teatre din România: producţia marca Nottara este găzduită de Teatrul Bulandra.

Spectacolul, regizat de Vlad Zamfirescu, aparţine programului Actor şi regizor iniţiat de managerul instituţiei, Marinela Ţepuş, din care mai fac parte montările Aici nu-i de joacă, după Pauline Daumale, regia: Catrinel Dumitrescu, Rapsodie-n roz de Eric-Emmanuel Schmitt, regia: Alexandru Repan şi Comedie de modă veche de Alexei Arbuzov, regia: Vasile Toma.

Spectacolul îmbină surprinzător piesele unui puzzle de familie şi analizează, cu mult umor şi atenţie la nuanţe, riscul fiecăruia dintre noi de a-l pierde pe celălalt pe drumul propriei împliniri. Poveşti în poveşti se intersectează într-un oraş aglomerat, iar efectele colaterale ale întâlnirii unor oameni legaţi între ei prin fire sufleteşti nevăzute se amplifică gradual până când anulează distanţa dintre comic şi tragic.

Efecte colaterale

În scriitură, cotidianul devine senzaţional, iar versiunea scenică a lui Vlad Zamfirescu exploatează nuanţele realităţii de fiecare zi, fără măşti, artificii sau ipocrizii. Personajele piesei nu sunt metafore, afirmă dramaturgul Alexandru Popa, completând: “Au toate trăsăturile umane esenţiale. Iubesc cât se poate, se ascund cât le merge, depăşesc limite care nu sunt ale lor, aruncă afară ce nu mai poate fi cărat înăuntru, regretă cu măsură şi încearcă să adapteze realitatea la propriile dorinţe. Pe scurt, îşi fac treaba. Sigur că, uneori, preocupate cu adevărul lor intim, se întâmplă să dea peste cap alte adevăruri. Ale altora. Dar fără rea intenţie. Pur şi simplu, din când în când, apar şi consecinţe la care nu te aştepţi. Se întâmplă, nimeni nu e vinovat. Sau nu e sincer vinovat”.

Prezentată în premieră pe ţară, această nouă producţie a Teatrului Nottara, a avut prima reprezentaţie la Teatrul Bulandra, Sala Liviu Ciulei (fosta Izvor), miercuri 9 martie.

Următorul spectacol este programat în 23 martie, la ora 19.00, la Sala Liviu Ciulei.

Spectacolul „Însemnările unui nebun” se mută la Hanul Gabroveni

Marius Manole în Însemnările unui nebun

Una dintre cele mai apreciate şi iubite producţii ArCuB, spectacolul Însemnările unui nebun revine pe scena bucureşteană în 13 şi 14 martie, la ora 20.00, fiind mutat din clădirea Batişte la Sala Mare din incinta Hanului Gabroveni.

Textul lui Nikolai Gogol regizat de Felix Alexa, cu o scenografie semnată Diana Ruxandra Ion şi avându-l protagonist pe Marius Manole acompaniat de acordurile violonistului Alexander Bălănescu, transformă Însemnările unui nebun într-un spectacol unic, în care umorul şi drama se întrepătrund pe măsură ce nebunia, creatoare de lumi paralele, acaparează mintea personajului principal, măcinat de tristeţe şi frustrări. Când singurătatea şi lipsa de perspective ajung să ne chinuie, unica posibilitate de evadare din realitatea ostilă rămâne imaginaţia. Astfel putem construi un nou univers, în care totul este posibil, iar graniţa dintre lumea reală şi cea plăsmuită devine fragilă, aproape insesizabilă.

Marius Manole şi Alexander Bălănescu în Însemnările unui nebun

“Mă bucur foarte tare că am reuşit ca aici, la ArCuB, să adun laolaltă, într-un proiect pe care l-am gândit ca fiind o îmbinare între teatru şi muzică, un muzician extraordinar, violonistul şi compozitorul Alexander Bălănescu şi un mare actor, Marius Manole, care ne surprinde cu fiecare rol. Aventura noastră în lumea fascinantă a nebuniei gogoliene a fost o şansă de a evada din banalitatea şi vulgaritatea lumii înconjurătoare. Sper să fie la fel şi pentru publicul, pe care îl aşteptăm cu drag la spectacol”, se destăinuia Felix Alexa.

Iar criticul de teatru Ludmila Patlanjoglu aprecia: “Participăm la un vis ludic, tragi-comic, atemporal, dar atât de actual, vorbind despre coşmarurile noastre de zi cu zi. Un spectacol visceral despre condiţia umană căreia i s-a furat misterul într-un timp desacralizat.

Această montare ilustrează creator poetica unui regizor cu personalitate şi stil. Felix Alexa aduce valori de emoţie şi de gândire în citirea lui Gogol şi a epocii noastre. (…) Însemnările unui nebun se impune ca un moment de vârf al stagiunii, pe care vi-l recomandăm”.

Două spectacole de excepţie la Bulandra

“Omul cel bun din Seciuan”

Omul cel bun din Seciuan. Foto Mihaela Marin

Un spectacol marca Andrei Şerban, după textul lui Bertold Brecht.

“Acest spectacol nu dă verdicte moralizatoare, nu atacă fenomenul politic mizer al societăţii, este o comedie amară despre viciile mentalităţii bolnave ce macină societatea noastră. Ca un maestru vrăjitor, alături de o echipă cu har, Andrei Şerban pune în faţa publicului «jurnalul» realităţii într-un spectacol memorabil. Inovaţia convenţiei sale teatrale alătură spectatorii drept judecători ai fenomenului social ilustrat de actori pe scenă. Marele Public are şansa de a se bucura că teatrul îi este alături, partener de viaţă. La cele două reprezentaţiile vizionate, spectatorii au răspuns la final provocărilor spectacolului şi au aplaudat în ritm sacadat mai multe minute în şir, cum rar se întâmplă cu alte producţii teatrale”, scria criticul Ileana Lucaciu.

Iar Sanda Vişan aprecia: “Seciuan e Bucureşti, cu lumea lui de zei decăzuţi şi ridicoli, de afacerişti veroşi, cu cefe late şi râs gros, de milogi şi şmecheri, de şarlatani sentimentali, de precupeţe bârfitoare şi de femei siliconate, în care se pierde şi câte un suflet bun. Iar Andrei Şerban reuşeşte să construiască această lume cinică, ce evoluează pe un covor de nori, sub superbul câmp de maci răsturnat al Iulianei Vîlsan, punând în valoare potenţialul artistic al trupei: energia multiformă a Anei Ularu, inocenţa, dar şi brutalitatea de catifea a lui Vlad Ivanov, ingenuitatea şi şiretenia Rodicăi Mandache, naivitatea, dar şi comica vorbire «de cartier» a Manuelei Ciucur, sau focul interior al Mirelei Gorea, alături de toţi ceilalţi merituoşi creatori de personaje”.

Omul cel bun din Seciuan, o lume cinică. Foto Mihaela Marin

Traducerea şi adaptarea: Andrei Şerban şi Daniela Dima

Scenografia – Iuliana Vâlsan. Muzica – Raul Kusak

În distribuţie: Alexandra Fasolă / Ana Ularu, Vlad Ivanov, Cătălin Babliuc / Alexandru Potoceanu, Rodica Mandache, Manuela Ciucur, Mirela Gorea, Daniela Nane / Ana Covalciuc, Profira Serafim, Adrian Ciobanu ş.a.

Spectacolul poate fi vizionat în 12 martie, la ora 19.00, la Sala Toma Caragiu.

“Raţa sălbatică”

Raţa sălbatică

Raţa sălbatică, de Henrik Ibsen, este o piesă despre nedreptate, necinste, minciună. Dar şi una despre răzbunare. Despre imposibilitatea (relativă) de a trăi aşa cum se cuvine în prezent atunci când trecutul nu a fost în totalitate decontat şi exorcizat.

“Dar, înainte de orice, Raţa sălbatică este o piesă despre adevăr. Mai exact, despre două feluri de adevăr. Adevărul absolut, ca expresie a idealismului etic, aşa cum este el ilustrat şi propovăduit de tânărul Gregers, şi adevărul parţial, cvasi-ascuns, cel care face uneori ca viaţa să poată să fie trăită, aşa cum este el teoretizat de doctorul Relling. Existenţa acestor două feluri de idei e ideea excelent exprimată şi pe care e construit spectacolul regizat de Peter Kerek”, apreciază Mircea Morariu.

Victor Rebengiuc în Raţa sălbatică

Scenografia – Octavian Neculai. Light design – Alexandru Darie. Sound design – Aurelian Stoleriu

În distribuţie: Victor Rebengiuc, Şerban Pavlu, Constantin Cojocaru, Gheorghe Ifrim, Manuela Ciucur, Ioana Anton, Adrian Titieni.

“Mergeţi la Bulandra Izvor, piesa e neapărat de văzut, în primul rând prin actoria de mare clasă (cum spuneam, toate cele şapte personaje sunt jucate impecabil) apoi prin povestea bine scrisă, ce va emoţiona şi va pune pe gânduri pe orice spectator.”

Spectacolul poate fi vizionat în 13 şi 15 martie, la ora 19.00.

Oana Pellea călătoreşte în universul lui Gellu Naum

Oana Pellea şi Cristina Casian în spectacolul N(aum)

Teatrul Metropolis vă invită în 11 şi 26 martie, la spectacolul N(AUM), al cărui scenariu s-a cernut din universul lui Gelu Naum, de acolo unde alte legi guvernează realitatea. “Am tot mai puternic senzaţia unei călătorii, am amintirea peisajelor, gustul aerului, stranietatea şi cuminţenia sunetelor, am rămas cu amprenta golului şi a căutării şi mai ales cu sentimentul însoţirii.”

Nu e doar universul naumian, e zona lucrurilor uitate, a înţelegerii pierdute, a marii căutări şi a marii treceri, toate, absolut toate existând dintotdeauna în noi: ”Cheia e în iubire, desigur, de aceea atât de greu de văzut”, cum scria Gellu Naum.

Oana Pellea în spctacolul (N)aum de la Teatrul Metropolis

”Un univers, o uşă spre o altă realitate, un vârtej de cunoaştere, un labirint de iniţiere: întâmplarea acestui scenariu şi spectacol ţine de întâmplătorul obiectiv.

Senzaţia mea este că trebuia să mi se întâmple această întâlnire: Mariana Cămărăşan, Cristina Casian, Vladimir Turturică şi universul naumian. Mulţumesc domnule Naum că ne îngăduiţi”, mărturiseşte Oana Pellea.

Iar Cristina Casian afirmă: ”Trăim într-o lume în care abandonăm cu uşurinţă frământările celuilalt. E un privilegiu să exişti într-un univers unde drumul spre vindecare nu se face de unul singur”.

Regia Mariana Cămărăşan.

Scenografia Vladimir Turturică.

Cu: Oana Pellea şi Cristina Casian.

“Dator vândut”, o comedie spumoasă la Metropolis

Dator vândut

Piesa ”Dator vândut” este o adaptare după Eugène Labiche.

Ce înseamnă să fii dator vândut? Să ai o mare datorie în bani faţă de cineva? Sau să îţi vinzi sufletul pentru o situaţie materială?

”Mă raportez la teatru ca la un cadou pe care l-am primit. Directorii de teatre mă abordează cam aşa: „Dane, vreau un spectacol care să umple sala…”. Spectacolele mele au succes, pentru că, eu mă gândesc la public. Când aleg un text, îmi imaginez că în sală s-ar afla: tatăl meu, nepotul meu, profesoara mea de română din liceu, domnul Toboşaru profesorul de estetică din facultate, şi vreau ca fiecare să-şi ia partea de adevăr din spectacol. Asta m-a şi făcut să fiu un regizor popular iubit şi iubitor. (…) Ştiu cât de important este pentru colegii mei şi pentru mine ca un spectacol să aibă viaţă lungă. Pentru noi, astăzi, a face ca un lucru să aibă durată, înseamnă a avea şi timp pentru a-l realiza. Suntem cu toţii împrăştiaţi în tot felul de locuri, situaţii şi lucruri mărunte fără de care n-am putea exista. Fac două distribuţii la acelaşi spectacol, pentru că e cea mai bună soluţie ca spectacolul să aibă viaţă lungă în teatru şi să se joace des şi să fie văzut de cât mai multă lume”, declara regizorul spectacolului, Dan Tudor.

Scenografia: Corina Grămoşteanu

Muzica: Vlaicu Golcea

În distribuţie: Dan Tudor/Marius Gâlea/Pavel Bârsan (Celimar), Carmen Ionescu/ Anca Țurcaşiu (Doamna Colombot), Adela Popescu/Raluca Straia (Emma), Eugen Cristea/Constantin Dinulescu (Pitois), Marcelo S. Cobzariu/Orodel Olaru (Bocardon), Dragoş Ionescu/Marius Drogeanu (Vernouillet), Florian Bala şi Florin Dobre (Zugravii).

Spectacolul poate fi vizionat în 13 martie, la orele 17.00 şi 20.00, şi în 17 martie, la ora 20.00.

“Mioritza” (Tristory III)

Mioritza, un spectacol inspirat de poemul popular omonim

Teatrul LUNI de la Green Hours, primul café-teatru din România, vă invită la a doua premieră a sa din 2016: Mioritza (Tristory III).

Inspirat de Mioriţa (poem folcloric românesc), scris şi imaginat de Daniel Chirilă, spectacolul îi aduce în faţa publicului pe tinerii şi foarte talentaţii actori Loredana Cosovanu, Alina Mîndru, Tiberiu Enache şi Dumitru Georgescu, duminică, 13 martie, ora 19.30.

Pe-un picior de plai, pe-o gură de rai, într-o zi cu soare, deşi nici măcar nu mai contează cum era, Dumnezeu a vrut să-i facă o glumă baciului moldovean şi să-l facă jertfa poporului său. Doar că Mioritza noastră nu s-a resemnat, s-a uitat stânga dreapta, a analizat toate posibilităţile şi şi-a băgat coada stufoasă în treburile prea înalte. Panică în ceruri!

Despre mituri, laitmotive şi moarte, într-o oră şi un pic de: cum-ar fi-dac-ar-fi-Dumnezeu-un-pic-mai-om…

Tristory = trilogia emoţiilor tradiţional neînchipuite

– o poveste (Mălăieş în Călcăieş – la Teatrul LUNI de la Green Hours pe 21 martie, ora 19.30)

– un basm (daughtersauHadikaTsuki – la Teatrul LUNI de la Green Hours pe 16 şi 30 martie, ora 19.30)

– şi-o baladă (Mioritza – la Teatrul LUNI de la Green Hours pe 13 şi 23 martie, ora 19.30)

… trecute şi filtrate prin câţiva oameni născuţi pe aceeaşi lungime de undă, într-un popor în care tristeţea şi bucuria s-au iubit întotdeauna.

„Eu. O casă de păpuşi”

Eu. O casă de păpuşi, o montare modernă după Ibsen

Teatrul Odeon vă invită să sărbătoriţi luna martie cu un spectacol-emblemă despre emanciparea femeii: Eu. O casă de păpuşi, o adaptare modernă a capodoperei lui Henrik Ibsen, care se joacă pe 10 şi 27 martie, la ora 19.30, la sala Studio a teatrului de pe Calea Victoriei.

Un text considerat scandalos la vremea la care a fost scris, dar datorită căruia teza că o femeie are dreptul să îşi trăiască viaţa este acum acceptată de toată lumea. La peste 130 de ani de la premiera piesei de teatru care a deschis calea emancipării femeii, montarea de la Teatrul Odeon, semnată Carmen Lidia Vidu, cu actriţa Aura Hasnaş Călăraşu în rolul principal, alături de Cătălina Antal, continuă să stârnească întrebări, într-o lume în care Nora nu mai este o raritate, ci este prezentă în tot mai multe dintre noi.

Scenografia: Constantin Ciubotaru . Muzica: Ovidiu Chihaia Video: Cristina Baciu

Spectacolul Eu. O casă de păpuşi este prima producţie în premieră din proiectul Surorile Heddei. Susţinerea femeilor artist din România şi Estul Europei, câştigător al Ibsen Scholarship 2014, fiind o coproducţie a Teatrului Odeon şi a Asociaţiei Române pentru Promovarea Artelor Spectacolului.

Spectacolul de teatru creştin „Urma paşilor Tăi…” revine pe scena ArCuB

Urma paşilor Tăi

Pe 15 martie, de la ora 20.00, spectacolul de teatru creştin Urma paşilor Tăi… revine pe scena bucureşteană şi se va juca la Sala Mare din incinta Hanului Gabroveni.

Inspirat de textul Olgăi Greceanu, spectacolul îl aduce în prim-plan pe omul frământat şi zbuciumat, aflat în căutarea adevărului. Personajele din spectacol vizitează câteva dintre cele mai cunoscute ţinuturi biblice, dobândind treptat convingerea că Dumnezeu există. Participând la această călătorie prin spaţii sacre, spectatorii au ei înşişi parte de o experienţă revelatoare, în urma căreia ajung la un adevăr de netăgăduit: Hristos, Mântuitorul Lumii, nu este un simplu personaj de legendă, El este întruparea lui Dumnezeu despre care copacii, grădinile, apele şi cele mai umile locuri depun o incontestabilă şi grăitoare mărturie.

Protagoniştii calcă pe urmele Mântuitorului creştinilor şi descoperă măreţia lui Dumnezeu nu în grandoarea construcţiilor piramidale, ci în simplitatea peisajului deşertic.

În spectacolul Urma paşilor Tăi…, actorii îşi evidenţiează talentul interpretativ, dar mai cu seamă îşi expun trăirile autentice. Vitalie Bantaş, Amalia Ciolan, Afrodita Androne, Liliana Pană, Ana Maria Bercu, Maria Radu şi Eliza Bercu-Bodeanu se înfăţişează rând pe rând, fiecare popas al lor atingând cele mai sensibile puncte ale sufletelor noastre.

Regia: Eliza Bercu-Bodeanu; Coregrafie: Arcadie Rusu

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.