Lumea teatrală îl plânge pe Luca Ronconi, inovatorul Teatrului

În lumea teatrului, Luca Ronconi era un creator vizionar, un poet al scenei, un geniu.

Nu dorea să moară pentru că ştia că mai are mult de dăruit teatrului. ”Îi plăcea viaţa, spune mişcat Sergio Escobar, directorul de la Piccolo Teatro, care i-a stat alături până în ultimele momente. Avea în cap o grămadă de mari proiecte. Se gândea la noul spectacol ce trebuia să-l prezinte în mai, Femei geloase, la alte capodopere cărora voia să le dea viaţă. Nu voia să moară”.

Luca Ronconi, un mare scriitor, un mare artist, un mare regizor

Marele regizor italian Luca Ronconi a murit la Milano sâmbătă seară. Spectacolele create de el, de la Orlando Furioso la Ultimele zile ale umanităţii, de la splendidul Lolita la Lehman Trilogy, au fost aplaudate la Piccolo Teatro.

Îi plăcea să meargă în teatru chiar şi la vârsta înaintată pe care o avea, să stea alături de actori, să vorbească cu ei, să-i înveţe. În 8 martie ar fi împlinit 82 de ani. După opt ani de dialize, după un incident vara trecută, când a căzut, a reuşit să se reabiliteze destul de repede. Spunea: ”Din fericire, corpul meu este puternic”. A suferit o complicaţie la plămâni, făcând o pneumonie şi a decedat într-un spital din Milano.

Alături de Mariangela Melato şi Gabriel Garko

Dincolo de scenă

Lipsa sa se va simţi enorm întrucât Ronconi era un mare maestru al experienţei teatrale contemporane, un artist matur ce se baza pe articulaţiile limbajului dramatic contemporan. Pe cât era de genial, pe atât era de uman.

Ronconi se născuse la Susa, în Tunisia, în 1933. Tatăl său divorţează, părăsindu-i, aşa încât mama lui se reîntoarce la Roma împreună cu el. Locuiesc într-o casă închiriată a unei doamne bogate, diplomată a Academiei Naţionale de Artă Dramatică, aşa încât încă din copilărie începe să fie pasionat de teatru. Mama lui îi citea mult din Dante şi din alţi dramaturgi italieni. Povestea în interviurile sale cum mama sa l-a dus să vadă o comedie la Roma, după genovezul Gilberto Govi. Îşi amintea că se vorbea în dialect şi a rămas pentru el un moment de neuitat.

În timpul repetiţiilor la spectacolul Ce păcat că-i curvă, la Teatro Farnese

Şi-a făcut debutul, după terminarea Academiei de Teatru, alături de Vittorio Gassman, recitând şi apoi analizând textele alături de alţi prieteni de la Academia de Arte. Îşi dă seama că avea o vocaţie către regie. Începe să lucreze în acest domeniu în compania lui Corrado Pani şi Gianmaria Volonté. Prima sa piesă regizată este Orlando Furioso după Ariosto, un spectacol imaginativ, cu actori care recitau în spaţii diverse, aşezaţi pe diferite obiecte scenice. A fost primul său spectacol de avangardă, un adevărat succes mondial care l-a proiectat în imperiul marilor regizori europeni, alături de Strehler, Stein. Avea acea obsesie a artistului care caută terenuri neexploatate, texte necunoscute. Era un ingeniu analitic, un mare om de cultură. A montat peste 100 de magistrale spectacole de teatru.

În timpul repetiţiilor de la Scala

Repertoriul său era extrem de eclectic, de la proza lui Giordano Bruno la temele religioase din Dialogul Carmelitelor, la acel fastuos spectacol de operă, Tetralogia după Wagner.

Lucrează o perioadă în laboratorul Metastasio din Prato, unde realizează Turnul lui von Hofmannsthal. Apoi, creează Trei surori ale lui Cehov, Ignorabimus de Holz, Afacerea Makropoulos de Leos Janacek, colaborând foarte bine cu marea actriţă Mariangela Melato, actorul său ”fidel”, alături de actori consacraţi, ca Maria Paiato, Umberto Orsini, Riccardo Bini, Massimo Popolizio, Massimo De Francovich, Paolo Pierobon.

Luca Ronconi, un seducător

În timpul repetiţiilor

Ca recunoaştere oficială, este numit directorul Teatrului Stabile din Torino, unde realizează acea capodoperă, Ultimele zile ale umanităţii după Karl Kraus la Lingotto, în spaţiul unei foste fabrici ce aparţinea FIAT-ului, unde spectatorii se mişcau urmând diversele acţiuni ale spectacolului, o reconstrucţie a perioadei Marelui Război, teribil de sugestivă şi de un mare impact civil.

Vecerniile siciliene în regia lui Luca Ronconi

De la Torino, Ronconi se mută la teatrul din Roma, unde semnează, printre alte regii, şi celebrul Quer pasticciaccio brutto de via Merulana de Gadda, Fraţii Karamazov de Dostoievski, Fahrenheit 451, de Ray Bradbury.

În 1990, la moartea lui Giorgio Strehler, cu care a avut întotdeaua un raport de prietenie şi stimă, Ronconi pleacă la Piccolo Teatro din Milano, ca director artistic. Amprenta sa se simte imediat. Realizează un splendid spectacol cu Lolita, după Nabokov.

Falstaff în viziunea lui Ronconi

În 2002, la Piccolo, regizează Infinities, tratat după un text ştiinţific al cosmologului John David Barrow, realizat într-un labirint de o extraordinară logică matematică, într-o montare incredibilă.

Fiind bolnav, părăseşte funcţia de director artistic pentru a rămâne regizor stabil şi consultant artistic al teatrului. Montează Ceea ce ştia Maisie de Henry James, Promoteu încătuşat după Eschil, Il Candelaio (Lumânărarul) după Giordano Bruno, Bacantele lui Euripide, Broaştele lui Aristofan, Profesorul Bernhardi după Arthur Schitzler, mai multe piese create de Goldoni, printre care Evantaiul. Extraordinar de bine primită Lehman Trilogy după Stefano Massini, cu un grup de actori care realizează performanţe: Massimo Popolizio şi Massimo De Francovich, Fabrizio Gifuni, Francesca Ciocchetti, Paolo Pierobon.

Falstaff

Ronconi a fost şi unul dintre marii regizori de operă. A montat 25 de opere lirice, printre care, Carmen, de Georges Bizet, la Teatro La Fenice din Venezia, Die Walküre şi Siegfried, de Richard Wagner la Teatro alla Scala din Milano, sub bagheta lui Wolfgang Sawallisch, celebra montare cu Don Carlo la Scala, la pupitru Claudio Abbado, cu Mirella Freni, Elena Obrazcova, José Carreras, Evgheni Oneghin, cu Nikolai Ghiaurov, Crepusculul zeilor, la pupitru Zubin Mehta, Troienele de Hector Berlioz sub direcţia sub Georges Prêtre, Ernani, cu Mirela Freni, Plácido Domingo, Bruson şi Ghiaurov, de asemenea la Teatro alla Scala. Memorabile au rămas şi montările sale cu Aida, sub direcţia lui Lorin Maazel, Macbeth cu Raina Kabaivanska şi Matteuzzi, Oberon de Carl Maria von Weber, avându-l la pupitru pe Seiji Ozawa, Falstaff, la Festivalul de la Salzburg, sub direcţia lui Georg Solti, cu José van Dam, Vladimir Chernov, la Serra, Susan Graham, Luca Canonici împreună cu Wiener Philharmoniker…

Lehman Trilogy

Ştia să comunice cu mâinile

Să mai amintim Neguţătorul din Veneţia la Paris, Viaggio a Reims, prezentat la ”Festivalul Rossini”, avându-l la pupitru pe Claudio Abbado, Wilhelm Tell cu Riccardo Muti şi, în vara trecută, o nouă montare cu Falstaff. Chiar în aceste zile trebuia să ajungă la Roma, unde pregătea Lucia di Lammermoor. În toate aceste memorabile spectacole se simţea sufletul său.

Scenă din Lolita, montare de Luca Ronconi

”Iubesc pădurile, iepurii, vulpile, mistreţii, măslinii şi stelele… De aceea am părăsit oraşul pentru a mă duce să trăiesc în Umbria, într-o casă la ţară care se cheamă Casa Diavolului, unde pot să văd şi să simt toate acestea”. Şi acolo, în Umbria, între păduri şi verdele câmpiei, într-o pace ireală, a înfiinţat Centro di Santa Cristina, o şcoală unde tinerii pot studia teatru. ”Am învăţat să cunosc lumea prin teatru. În copilărie eram închis în mine. Apoi, îmbrăţişând această profesie pe care o iubesc atât de mult, am învăţat să-i cunosc pe alţii şi pe mine însumi”.

Laboratorul făcut pentru tineri

Acolo, lângă Perugia, este înmormântată mama sa, acolo va fi înmormântat şi el. I se vor respecta dorinţele. Teatrele din Italia şi Scala au arborat deja drapelul negru.

Avea o forţă inepuizabilă. Era un creator modern care se documenta minuţios înainte de a începe un spectacol. Era plin de idei. Pe deasupra, avea un umor debordant.

Nina Stemme în Walkiriile

Dario Franceschini, ministrul Culturii din Italia, îi aduce un omagiu afirmând: ”A fost un mare om de teatru care a inovat cu pasiune şi curaj”.

Prim-ministrul Matteo Renzi sublinia: ”Un excelent protagonist al lumii culturale, un vizionar care a ştiut să sape în sufletul oamenilor, cu profunzime, cu talent şi geniu”.

Lumea teatrală nu-l va uita.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.