Moment istoric pentru Republica Moldova și Ucraina

Ţările Uniunii Europene vor deschide negocierile de aderare cu Ucraina şi Republica Moldova marţi odată cu organizarea primelor conferinţe interguvernamentale cu ambele ţări, la doar doi ani după ce acestea au obţinut statutul de ţări candidate la aderarea la Uniune, relatează duminică EFE.

Belgia, care deţine preşedinţia prin rotaţie a UE în acest semestru, şi-a stabilit obiectivul de a începe negocierile de aderare cu Ucraina şi Republica Moldova în luna iunie, înainte de a preda ştafeta, la 1 iulie, Ungariei, care a recunoscut deja că nu va mai impulsiona continuarea negocierilor de aderare cu aceste ţări în timpul preşedinţiei sale, dar va face aceasta în privinţa Balcanilor de Vest.

Totuşi, acest lucru nu înseamnă că aderarea Ucrainei şi a Republicii Moldova la UE este iminentă, dat fiind faptul că procesul poate dura mai mulţi ani, având în vedere negocierile complexe între ţările candidate şi instituţiile UE, care integrează noi membri numai atunci când acestea îndeplinesc o serie de condiţii politice, economice şi instituţionale.

Comisia Europeană a anunţat la 7 iunie că Ucraina şi Republica Moldova au îndeplinit toate condiţiile preliminare pentru a începe aceste negocieri formale, dar au cerut mai multe măsuri Kievului pentru combaterea corupţiei şi a puterii oligarhilor în ţară.

Candidaţii trebuie să dispună de instituţii stabile care să garanteze democraţia şi statul de drept, o economie de piaţă şi capacitatea de a face faţă presiunii concurenţiale, aplicarea efectivă a drepturilor comune ale UE şi capacitatea de a-şi asuma obligaţiile care decurg din aderarea la Uniune.

La ora actuală, nouă ţări sunt candidate pentru a adera la blocul comunitar. În afară de Republica Moldova şi Ucraina, mai sunt Serbia, Albania, Bosnia-Herţegovina, Georgia, Muntenegru, Macedonia de Nord şi Turcia.

Kosovo şi-a depus cererea de aderare în decembrie 2022, însă cinci ţări UE – Spania, Cipru, Grecia, Slovacia şi România – nu recunosc independenţa sa faţă de Serbia, ceea ce împiedică perspectivele sale de integrare, notează EFE.

Negocierile de aderare sunt un proces complex care poate dura şi decenii, ca în cazul Turciei, care a solicitat aderarea în 1999, a început discuţiile în 2005 şi nu le-a încheiat încă.

În timpul perioadei de negociere, ţara candidată se pregăteşte să pună în aplicare legislaţia şi normele UE. Comisia monitorizează progresele înregistrate de ţara candidată în ceea ce priveşte reformele necesare şi informează Consiliul şi Parlamentul European cu privire la evoluţiile înregistrate prin rapoarte şi comunicări periodice.

Partenerii din Balcanii de Vest urmează un proces de extindere unic, cunoscut sub numele de „Procesul de stabilizare şi asociere”, care vizează stabilizarea politică şi economică a acestor ţări pentru a le pregăti de integrare.

De la crearea sa sub denumirea de Comunitatea Economică Europeană (CEE) în 1957 de către Belgia, Franţa, Germania, Italia, Luxemburg şi Ţările de Jos pentru a se asocia, la început, pe baza intereselor lor economice, Uniunea Europeană a trecut prin şapte extinderi care au crescut numărul membrilor de la 6 la 27 în prezent – după Brexit-ul Regatului Unit în 2020.

Prima extindere a avut loc în regiunea Mării Nordului în 1973, odată cu aderarea Danemarcei, Irlandei şi Regatului Unit, urmată de Grecia în 1981 şi de Spania şi Portugalia în 1986.

A patra extindere a avut loc cu aproape zece ani mai târziu, în 1995, odată cu aderarea Austriei, Finlandei şi Suediei la Uniunea Europeană, succesoare a CEE după semnarea Tratatului de la Maastricht în 1993.

În 2004 a avut loc a cincea şi cea mai amplă extindere a clubului UE – care şi-a sărbătorit cea de-a 20-a aniversare în luna mai a acestui an – cu zece noi state membre care au aderat la UE, opt dintre acestea provenind din Europa Centrală şi de Est: Republica Cehă, Cipru, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia şi Republica Cehă.

Următoarea extindere a avut loc în 2007, odată cu aderarea Bulgariei şi a României, iar şase ani mai târziu, în 2013, a avut loc a şaptea şi ultima extindere până în prezent, odată cu aderarea Croaţiei.

UE se pregăteşte acum pentru o nouă extindere, dar pentru aceasta trebuie să-şi reformeze modul de funcţionare pentru a-şi menţine şi dezvolta capacitatea de a acţiona în pofida numărului tot mai mare de membri cu culturi diferite şi realităţi sociale, economice şi politice disparate.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 1

22 de Comentarii

  1. ‘REMEMBER’, De la UE adunate :
    – Cererea de aderare la UE a Serbiei a fost depusă la 19 decembrie 2009.
    – În cadrul reuniunii sale din 25 octombrie 2010, Consiliul a solicitat Comisiei să își prezinte avizul cu privire la cererea Serbiei.
    – La 12 octombrie 2011, Comisia a emis un aviz favorabil și a recomandat ca Serbiei să îi fie acordat statutul de țară candidată.
    – La 1 martie 2012, Consiliul European a acordat Serbiei statutul de țară candidată.

  2. Un c.. cu mac! Tot Romania o sa-i tina pe curent si gaze moca, sa le dea refugiatilor/dezertorilor de toate, ca asa a hotarat licuriciul. Slava Z!

  3. Da bai Tibi1, dar in 2002 un apartament in provincie costa 10000 de coco.
    Avem bani mai multi, dar rotul e de 10 ori mai scump.

  4. @tibi1: şi-a triplat PIB-ul pe datorie! Dacă am împrumuta 1000mld şi i-am cheltui pe toți într-un an ca să cumpărăm genți Hermes, ceasuri Rolex, iahturi, cea mai scumpă şampanie şi caviar s-ar zice că ne-am triplat PIB-ul. Dar în realitate nu am reuşi decât să ne supra-îndatorăm iar țara ar fi preluată de creditori.
    Pricepi cum stă treaba?

  5. Țara arde si baba se piaptănă.Unii chiar nu au de lucru și vând gogoși la puturoși.Ciolacu ar zice că urcacania nu e în moldova,așa ca nu mă jigniți.

  6. În 2011 Serbiei i s-a spus că nu poate începe discuțiile de aderare la UE fiindcă are probleme cu vecinii (cu referire la Kosovo).
    Ucraina are disensiuni cu TOȚI vecinii, iar cu unul dintre vecini se află chiar în război.
    Deci unde sunt „valorile” europene? Dubla măsură este una dintre ele?

  7. Sa vedem ce mai rămîne din ei, până îi „bagă”? Nu s de ajuns toate gunoaiele Africii și Asiei, mai bagi și racheți…

  8. @vand dolari: In 2002 un apartament in provincie era 10 000 coco dar mama mea, studii superioare vechime de lucru completa, avea pensie sub 100 usd. In Basarabia, acum, un inginer cu vechime de lucru completa iese la pensie cu 150-200 euro. Aici eram si noi daca nu intram in UE. Deja oameni care au plecat in vest pt salarii de 1000 euro se intorc acum in Romania, salariile sunt deja mai mari

  9. … pentru bordelul de la Bruxelles ! Inca doua saracii, de parca nu era de ajuns starea jalnica a unei UE care se scufunda ca Titanicul ! Cu alte cuvinte, Ucraina (?? o tara in plin razboi ?!?) si Moldova se lipesc de UE asa cum se lipeste cocosatu’ de gardul subred si putrezit.

  10. Tibi1, dacă țara este în creștere economică, de ce datoria externă crește și ea? De ce statul are nevoie de împrumuturi ca să supraviețuiască? Dacă ar trebui să plătim datoria externă în toți atâția ani în care am făcut-o, cred că am fi în situația Somaliei. Atâta timp cât consumi mai mult decât produci, într-un interval de timp, dai faliment. Bine, vinzi tot ce ai și după urmează falimentul. Mă gândesc că statul român nu este bun administrator, dar în aceeași situație este cam orice țară din lume.

  11. @ tibi 1 neuron
    Ne spui și cât era datoria externa a României acu’ 17 ani și cât e azi ?
    Unde sunt banii, vachsinatule, unde ?
    măR🤮g …
    ●]Halena- PomPa 1 -Halena [●

  12. @tibi1 Săraci sunt romanii fara carte și cei fără o pregătire profesională. Multi au plecat. Dar nu e vorba de români săraci. Ci de sărăciți un urma votului vândut pe pomene electorale. Nu UE este vinovată că românul e prostovan și leneș. Manelist și pomanagiu.Aveti ce ați votat.

  13. In 1990 salariul era de 2600 de lei echivalent la 750 de dolari ! In 2024 pensia este de 1100 de lei Echivalent a 200 de Dolari ! Avem Politicieni care-si Bat Joc de Poporul Roman de 34 de Ani !

  14. 1100 lei nu este pensie, este ajutor social, sunt ăia care nu prea au muncit in viața lor.
    Si astăzi ai 3 mil de romani 16-60 de ani care nu au muncit,nu muncesc si probabil nici nu or sa munceasca vreodata.
    Nici ăia cu sonda de petrol in curte nu-și mai permit sa țină in spate o armată de paraziți.
    Numai dacă faci o paralelă intre tările baltice și Moldova ca ritm de creștere al nivelului de trai vezi calea corecta de urmat.
    Succes Moldova.

  15. @tibi1:
    Pai asta era ideea, dar tu nu te-ai prins, ca de obicei:
    Cu 100e atunci in ro traiai mai bine decat acum cu 1000

  16. @tibi1:
    Pai asta era ideea, dar tu nu te-ai prins, ca de obicei:
    Cu 100e atunci in ro traiai mai bine decat acum cu 1000.
    Si nu stiu sincer cati romani stii tu care castiga 1000e in vest se intorc in ro, la 400.
    Si in vest au mai crescut salariile, stii ce zic?
    Asa, la vreo 2200+

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*


Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.