Nominalizat la NATO, dar criticat de liderii UE

Premierul interimar olandez, Mark Rutte, viitorul secretar general al NATO, a fost criticat de unii lideri europeni la summitul UE desfăşurat joi şi vineri pentru refuzul său ca Olanda să contribuie prin emiterea de datorie comună la finanţarea unor proiecte europene de apărare, a declarat premierul polonez Donald Tusk.

Liderii celor 27 de state membre ale UE s-au reunit la summit pentru a discuta – pe lângă numirile în posturile europene cheie în urma alegerilor europarlamentare – despre necesitatea reducerii dependenţei energetice, creşterea capacităţilor generale de apărare şi consolidarea bazei tehnologice şi industriale a sectorului european al apărării, în contextul războiului din Ucraina.

Au fost astfel dezbătute propuneri pentru finanţarea comună a unor proiecte europene în sectorul apărării, dar ei s-au lovit aici de opoziţia lui Rutte şi a cancelarului german Olaf Scholz.

„Toată lumea, aproape toată lumea, i-a amintit cu voce tare lui Mark Rutte că va fi în curând secretar general al NATO şi prin urmare ar trebui să facă totul pentru a asigura că Europa nu economiseşte bani şi resurse” pe seama apărării, a spus premierul polonez în faţa presei.

„El (Rutte) are o personalitate puternică, este un politician experimentat, dar am văzut o roşeaţă pe chipul său când l-au atenţionat: „Stai puţin, omule, tu (ca viitor secretar general al NATO), ar trebui să mobilizezi pe toată lumea să cheltuie mai mult pentru apărare, nu mai puţin”, a indicat Donald Tusk.

De partea sa, Rutte a declarat presei după summit că discuţiile privind finanţarea sectorului apărării au fost „dure”.

„Este clar că unele ţări se opun acestei idei, care nu era oficial pe masă, dar care a fost mult adusă în discuţie la reuniune, despre utilizarea euroobligaţiunilor pentru cheltuielile de apărare”, a explicat premierul interimar olandez. „Germanii şi noi ne-am opus, eu am fost foarte clar împotrivă, dar am ajuns la concluzii comune”, a completat Rutte.

Olanda pledează de mult timp pentru disciplină fiscală în UE şi se opune emiterii de datorie comună.

Cancelarul german Olaf Scholz a spus la rândul său după summit că Uniunea Europeană nu ar trebui să se implice în finanţarea achiziţiilor de armament sau în bugetele naţionale de apărare, ci să-şi concentreze eforturile pe promovarea unei mai bune coordonări a industriilor de apărare.

În schimb, Tusk a spus că a fost „foarte supărat” când a auzit argumentele celor care se opun finanţării în comun a proiectelor europene de apărare.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a susţinut joi la summitul european că UE va avea nevoie în următorul deceniu de circa 500 de miliarde de euro pentru industria de apărare, dar fără a detalia tema finanţării acestei sume.

Ea a menţionat doar posibilitatea emiterii din nou de datorie comună, la fel ca în cazul planului european de relansare post-pandemie, idee agreată de unele state membre, dar faţă de care altele sunt reticente, cum s-a văzut de altfel că este cazul Germaniei şi Olandei.

Comisia Europeană a propus anterior o nouă strategie în materie de apărare pentru care a prevăzut o finanţare suplimentară de 1,5 miliarde de euro destinată sectorului militar-industrial, reprezentanţii companiilor din acest sector considerând-o insuficientă, la fel şi comisarul european pentru piaţa internă, Thierry Breton.

Acesta din urmă a propus în ianuarie crearea unui fond de 100 de miliarde de euro pentru creşterea capacităţilor de producere de armament în Uniunea Europeană pentru a susţine Ucraina în faţa Rusiei, recunoscând totuşi că iniţiativa sa implică numeroase probleme de rezolvat, în special găsirea surselor de finanţare.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda

7 Comentarii

  1. Dacă castiga Trump „coasa mereu va da în piatră”.. Totus este mai puțină încredere în acei oameni care nu au copii.. Ceva nu le ajunge ca să înțeleagă mai bine pacea..

  2. Așa le trebuie dacă nu l-au pus moț la invadatoarea NATO pe soțul răvășitoarei, care în/la schimb ar fi dat gratis tot ce-a mai rămas din România : VIEȚILE noastre !

  3. Puneți întrebări STS ului despre aleșii neamului. Un serviciu total paralel cu interesul național. Altceva nimic de spus.

  4. 73 de MILIARDE de EURO pă vaxinusuri? Acuma, 500 de MILIARDE de EURO pă armament? Mâine, alte 6 000 dă MILIARDE dă EURO pe cei mai trece prin cap ursulei? Serios, poate îi trece prin cap un glonț rătăcit șî plătim factura ? MARȘ AFARĂ cu nato și ue din ȚARĂ ! SLAVĂ PĂCII, aleselor de impostori neavizați !

  5. Pe baiatul asta mare nu l-a dus prea mult mintea niciodata. La fel ca colegul din Sibiul regelui Cioaba a dat din coate sa obtina postul de gropar sef al UE. Misiunea lui va fi sa consemneze decesul kolhozului european.

  6. Loazele inutile, cei care incă nu pot fi duși la lada de gunoi, aceia mai primesc cîte o funcție, așa mai mult de fațadă și care sună totuși aproape ca o pereche de palme ..De te uiți la antecedentele lor politice, la competențe și poziție ,.. descoperi rîme grețoase,.. poate pentru meniul genderilor europeni..

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*


Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.