Veniturile fiscale, adică impozitul pe profit, pe salarii și venit, alte impozite pe venit, profit și câștiguri din capital au fost de 25,6% din PIB în 2017, nivel minim istoric. În 2016, în guvernarea Cioloș, acestea au scăzut brusc, de la 28% la 26%.
În 1996, veniturile fiscale au fost de 25,9%, iar un an mai târziu 26,4%. Vârful a fost atins în 1999, când s-a consemnat un nivel de 31,2%. Veniturile fiscale reprezintă cea mai importantă componentă a veniturilor totale la buget. Dacă nu se colectează, nu sunt bani pentru redistribuire în salarii, pensii, subvenții, asistență socială, investiții, în ciuda promisiunilor electorale. Proaspăt venit la Ministerul Finanțelor, Orlando Teodorovici a început să înșire ședințele lungi cu subalternii pentru a găsi soluții la această criză bugetară.
„Degeaba discutăm despre infrastructura europeană“
Șefa ANAF Mirela Călugăru a fost dată afară, iar în locul acesteia a venit Ionuț Mișa, artizanul mai multor idei, precum formularul 600, dispariția Pilonului II de pensii etc. Veniturile fiscale ale bugetului general consolidat au crescut în primele două luni din an cu doar 3,8%, în vreme ce pentru încadrarea în ţinta de deficit bugetar de 3% din PIB ele trebuie să crească, pe tot anul, cu peste 14%. În Europa, România ocupă antepenultimul loc, înaintea Irlandei, care are 23,8%. Bulgarii ne întrec, având aproape 30%. Media europeană este de 40,2%. La polul opus se situează Franța, cu 47,8%. „Degeaba discutăm despre infrastructură europeană, despre servicii sociale europene, când avem o diferenţă atât de mare, enormă, între media europeană şi veniturile noastre colectate din taxe şi impozite. Dacă ne uităm la vecina noastră, Bulgaria, are 29,5%. Deci aproape 4 puncte din PIB peste noi. Noi dacă am avea veniturile Bulgariei am avea surplus bugetar“, a declarat Ionuţ Dumitru, președintele Consiliului Fiscal.
Scădere s-a consemnat și la veniturile bugetare, de la 31% din PIB de pe vremea lui Cioloș la 30,8% din PIB în primul an de guvernare PSD. Guvernul Ponta a lăsat veniturile la unul dintre cele mai înalte nivele, 34,9%. Conform lui Dumitru, structura veniturilor bugetare a devenit în ultimii ani mai neprietenoasă creșterii economice pe termen lung. Astfel, ponderea impozitului pe profit și a contribuțiilor la asigurările sociale, așa numitele taxe neprietenoase creșterii economice pe termen lung, a crescut de la 37,2% din veniturile fiscale în 2015 la 40,8% în 2017 și la 60% în 2018. În schimb, ponderea taxelor prietenoase, adică impozitul pe venit, impozitele indirecte (TVA, accize), impozitele pe proprietate, taxe de mediu, a coborât de la 53,6% din veniturile fiscale în 2015 la 50,6% în 2017 și la 45,6% în 2018.
Se cheltuie prea mult
Execuția bugetului general consolidat pe primele două luni ale anului 2018 s-a încheiat cu un deficit de 5,5 miliarde lei, respectiv 0,59% din PIB, după ce în prima lună a anului s-a consemnat un excedent de 0,21%. Avem astfel o explozie a cheltuielilor cu salariile, cu subvențiile, cu asistența socială și cu achizițiile de bunuri și servicii, cu 38,5% mai mari față de primele două luni ale anului precedent. Comparativ, în primele două din 2017, când la Guvernul era condus de Sorin Grindeanu, a fost raportat un excedent de 397,1 milioane de lei, respectiv 0,05% din PIB, față de 788,1 milioane de lei, respectiv 0,10% din PIB, înregistrat la aceeaşi perioadă a anului 2016. Cheltuielile bugetului general consolidat sunt în sumă de 47,8 miliarde de lei, cu 38,5% mai mari față de primele două luni ale anului precedent. Cheltuielile de personal sunt cu 18,8% mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, creșterea fiind determinată de majorările salariale acordate în anul 2017, dar și de majorarea salariilor în sectorul bugetar, ca urmare a aplicării Legii cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Cheltuielile cu bunuri şi servicii au crescut cu 21,3% față de aceeași perioadă a anului precedent. Creșteri semnificative se înregistrează atât la bugetele locale, cât și la bugetul fondului național unic de asigurări sociale de sănătate și la bugetele instituțiilor publice finanțate din venituri proprii și subvenții bugetare. Subvențiile acordate în primele două luni ale anului 2018 sunt în creștere cu 136,8% față de aceeași perioadă a anului trecut. Creșterea este determinată, în principal, de plățile efectuate (1,2 miliarde de lei) pentru sprijinirea producătorilor agricoli și de subvențiile acordate pentru susținerea transportului feroviar public de călători și a transportului cu metroul.
Dobânzile se mențin ca procent în produsul intern brut la același nivel ca în aceeași perioadă a anului precedent, respectiv 0,2% din PIB. Cheltuielile cu asistența socială au crescut față de anul precedent cu 12,6%, fiind influențate, în principal, de majorarea cu 9% a punctului de pensie de la 1 iulie 2017, ajungând la 1.000 lei, majorarea și modificarea modalității de stabilire a indemnizației lunare pentru creșterea copilului și stimulentul de inserție. Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum şi pe cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de 3,7 miliarde lei, de patru ori mai mult față de aceeași perioada a anului trecut, creșterile provenind în special din domeniul Apărării, precum și de la bugetele locale.
Politică fiscală prietenoasă
Pentru ca România să aibă o politică fiscală prietenoasă, pe termen lung, Dumitru a recomandat un accent mai mare pe impozite indirecte – TVA, accize, impozit pe proprietate, avere, venit și taxe de mediu și un accent mai redus pe impozit pe profit și constribuții sociale. „În același timp, îmbunătățirea colectării veniturilor bugetare trebuie să facă parte din meniu, lărgirea bazei de impozitare, eliminarea excepțiilor și a regimurilor preferențiale. Dacă ne gândim la ce s-a întâmplat în ultimul timp în România, noi creăm în continuare excepții și regimuri preferențiale, prin mutarea contribuțiilor și tratamentul diferit a altor forme de venit decât salariul, îmbunătățirea administrării veniturilor bugetare, reducerea poverii administrative. Pe partea de cheltuieli bugetare, raționalizarea facturii de salarii și a cheltuielilor cu bunurile și serviciile, țintirea mai bună a asistenței sociale și reducerea subvențiilor, creșterea eficienței cheltuirii a banilor publici, reforma companiilor de stat, generalizarea principiului contributivității în materie de pensii și sustenabilitatea pe termen lung a sistemului de pensii. Toată povestea cu pensiile speciale nu ajută deloc sustenabilitatea pe termen lung și, nu în ultimul rând, investiții, pe care noi, din păcate, le-am redus“, a spus Dumitru.
De vina este soros, statul paralel si perpendicular, fenomenele meteorologice, etc. asa ca nu va mai legati de cea mai performanta guvernare din istoria lumii.
Nu accesăm fonduri europene că nu pot fi furate. Oricum psd vrea sa ieșim din UE. Partidele mincinoase trebuie scoase din parlament la următoarele alegeri.
E bine, Romania „duduie” pe invers!
Asa sustin alde Dragnea, Vasilica, Olguta si tot PSDul plus ALDE!
E inca „bine”!!!
La anul va fi mai rau!