În satele copilăriei noastre e vremea colindelor. Acolo bucatele bunicilor încă există cum existau, ochii sunt orbiţi de lumina zăpezii şi urechea e anesteziată de sunetele vătuite ale iernii. Acestea toate nu le putem avea pe malurile Atlanticului decât în amintire.
Însă pe 16 decembrie, la ora 18.00, la biserica São António din Lisabona, lânga Sé, unde s-a născut marele sfânt protector al tuturor copiilor, vom putea să ascultăm colinde şi să refacem lumea copilăriei de acasă. Va fi şi la noi vremea colindelor. Vom închide ochii şi vom regăsi tot ce am lăsat în urmă sau tot ce ne-a fost sugerat din poveştile părinţilor plecaţi în Portugalia.
Nu am nici o îndoială, ora de la biserica São António se va ţine minte. Prin grija ICR Lisabona, vom avea parte de un moment de graţie pură în preajma unui adevărat fenomen muzical, care este Maria Răducanu.
E foarte posibil ca mulţi să nu o cunoască pe Maria Răducanu. Nu e pe toate televiziunile, nu e recomandată decât de marele ei talent şi nu vorbeşte decât sufletului şi inteligenţei. Pentru cei ce încă nu o ştiu, va fi întâlnirea cu un artist, nu doar cu o voce. Voci bune sunt multe, diferenţa dintre ele e dată de inteligenţa care le ghidează. Maria Răducanu are capacitatea să dea claritate frumuseţii, fiindcă o înţelege şi ne-o transmite întreagă, în toată fragilitatea şi intensitatea pe care o emană lucrurile fragile.
De unde a putut să iasă acest artist? În alte culturi asemenea apariţii improbabile apar doar după generaţii de rafinament muzical, în mijlocul unui public deja format, capabil să recepteze toate nuanţele intepretării, în măsură să încurajeze această artă evoluată aflată la întretăierea a zeci de genuri. Maria Răducanu este excepţională în jazz şi fado, în blues şi tangou, în muzica populară, în muzica de mahala, în armonii noi, unele cu totul stranii. Arta ei e făcută din ironie, umor (ceea ce nu e acelaşi lucru), din detaşare şi, deopotrivă, sensibilitate. Fiecare din piesele ei exprimă esenţa stării din piesa respectivă.
Iată de ce întâlnirea din 16 decembrie va fi memorabilă.
Rog să fiu iertat pentru că mă repet: suntem în preajma Crăciunului, ne vom afla într-unul din locurile cele mai sacre ale Portugaliei, sub arcadele uneia din cele mai frumoase şi mai înalt simbolice biserici ale Lisabonei, vom asculta colinde şi fado într-o interpretare demnă de marile scene ale lumii. Putem cere mai mult?
Celor ce nu pot fi cu noi pe 16 decembrie la recitalul Mariei Răducanu le spun La Mulţi Ani, sărbători fericite şi pace în inimi cum numai Crăciunul poate aduce.
Vasile Popovici
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.