Cel mai mare producător de țiței și gaze din România, compania OMV Petrom, a raportat un profit net de 288 milioane de lei în primul trimestru din acest an, în scădere cu 17% față de perioada similară din 2015, iar vânzările s-au ridicat la 3,5 miliarde de lei, un minus tot de 17% comparativ cu ianuarie-martie 2015.
“În primele trei luni din 2016, rezultatele financiare ale Grupului au fost afectate de scăderea abruptă a preţului ţiţeiului. Că răspuns, am continuat să implementăm măsuri de reducere a costurilor de operare şi a cheltuielilor de capital. Investiţiile au fost prioritizate în funcţie de potenţialul de a genera valoare pe termen lung, reducându-se cu aprox. 28% comparativ cu T1/15. În mod firesc, acest lucru a impactat producţia totală de hidrocarburi din Upstream. Cu toate acestea, beneficiind de modelul nostru de afaceri integrat, rezultatul negativ din Upstream pentru T1/16 a fost mai mult decât compensat de contribuţia pozitivă atât a Downstream Oil, cât şi a Downstream Gas. Segmentul Downstream Oil a beneficiat de cererea crescută de produse petroliere rafinate şi de costul mai mic cu ţiţeiul consumat, în timp ce segmentul Downstream Gas s-a confruntat, în continuare, cu un mediu de piaţă dificil, atât în activitatea de gaze, cât şi în cea de electricitate. Luând în considerare persistenţa unui mediu cu preţuri scăzute, vom continuă să ne ajustăm nivelul de activitate, menţinând, totodată, o poziţie financiară solidă şi protejând fluxul de numerar extins. În acest context, un cadru fiscal şi de reglementare stabil, predictibil şi favorabil investiţiilor este cu atât mai important pentru a putea continuă investiţiile, atât în vederea gestionării declinului natural, cât şi pentru dezvoltările ulterioare onshore şi offshore”, a declarat Mariana Gheorghe, director general executiv OMV Petrom.
Valoarea investiţiilor (inclusiv lucrările de explorare şi evaluare capitalizate) pentru 2016 este estimată la aproximativ 0,7 miliarde de euro, cu circa 20% mai mică faţă de 2015, din care aproximativ 85% va fi dedicată proiectelor din Upstream, care includ, printre altele, activităţi de foraj, reparaţii capitale şi proiecte de redezvoltare a zăcămintelor; investiţiile de explorare sunt estimate să scadă cu aproximativ 50% faţă de nivelul ridicat din 2015. În perimetrul Neptun Deep, de pe platoul continental românesc al Mării Negre (50% OMV Petrom; 50% ExxonMobil) s-a încheiat în ianuarie 2016 a două campanie de foraj de explorare, care a inclus săparea a şapte sonde în total, majoritatea indicând prezenţa gazelor naturale, şi testarea cu succes a unei sonde pe structura Domino. Oficialii OMV Petrom susțin că rezultatele campaniei de foraj sunt suficient de încurajatoare pentru continuarea analizei mai detaliate în vederea stabilirii viabilităţii dezvoltării comerciale. Având în vedere informaţiile disponibile la acest moment, decizia finală de investiţie ar putea fi luată în aproximativ doi ani, iar prima producţie ar putea fi obţinută la începutul decadei viitoare. Statul întârzie publicarea noului pachet legislativ privind taxarea resurselor naturale, deşi Guvernul a promis anunţarea acestuia până la finele lunii martie. Iniţial, Executivul a negociat cu petroliştii impunerea unui pachet de redevenţe, plus un impozit pe profitul din exploatare de 35%. Acum însă, vrea să prelungească o serie de taxe suplimentare până în 2020 din cauza deficitului mare. Pe lângă redevenţe, acestea vor plăti un impozit pe profitul suplimentar pe extracţie, dar vor beneficia de deduceri fiscale dacă fac investiţii. Acest profit în plus se va aplica de fapt pe câştigurile care vin în urma evoluţiei pozitive a cotaţiilor, nu pe tot ce scoate firma din pământ. Se va stabili o formulă pentru ceea ce înseamnă acest profit excepţional din extracţie. Acest sistem va fi încuraja atât exploatarea resurselor din Marea Neagră, unde deja au fost făcute două descoperiri mari, cât şi a celor de pe uscat, unde resursele sunt în scădere iar companiile energetice trebuie să bage bani în sonde mai eficiente. Deşi proiectul de lege privind impozitarea excepţională a industriei extractive nu a ajuns încă în dezbatere publică, Programul Naţional de Convergenţă prevede ca noile taxe pentru companiile de petrol şi gaze să fie introduse de anul viitor. Potrivit programului, profitul din extracţia de hidrocrarburi ar urma să fie taxat suplimentar, dar investiţiile vor beneficia de deduceri importante. Documentul guvernamental nu oferă procente concrete, dar surse citate de Profit.ro scriau anul trecut că impozitul pe profitul suplimentar va fi de 35%, iar deducerea suplimentară de 15%.
„Proiectul legii redevenţelor va fi făcut public în două săptămâni, acum se discută cu operatorii, urmează să fie finisat şi pus în dezbatere publică. Legea se va aplica din 2017, dar este o discuţie dacă se va aplica şi contractelor actuale de concesiune, pentru că acestea au clauză de stabilitate. Va fi un mix“, a declara în luna aprilie Gheorghe Duţu, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM). Redevenţa constituie o taxă raportată la valoarea producţiei. În acest moment, redevenţele se ridică între 3,5% şi 13,5% din valoarea producţiei, în funcţie de dimensiunea zăcământului. Redevenţele la petrol şi gaze nu au putut fi majorate în perioada 2004-2014 din cauza contractului de privatizare al Petrom. De atunci, însă, Guvernul nu le-a majorat, ci a păstrat nivelul actual, plus cele două taxe suplimentare, respectiv taxa de extracţie de 0,5% şi taxa de 60% pe veniturile din liberalizarea gazelor. Principalele companii care beneficiază de nivelul redus al redevenţelor sunt Petrom – care extrage întreaga cantitate de ţiţei din ţară şi jumătate din cea de gaze şi Romgaz – care extrage cealaltă jumătate din producţia de gaze. Pe lângă acestea, şi alte companii au perimetre concesionate în România: Exxon şi Lukoil explorează Marea Neagră, în vreme ce MOL şi Gazprom caută hidrocarburi în vestul ţării.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.