Parisul s-a baricadat. Muzee închise, blindate și mii de forțe de ordine pe străzi

Franța trăiește unul dintre cele mai tensionate momente sociale din ultimii ani. Înaintea unei noi zile de proteste împotriva scăderii puterii de cumpărare, guvernul de la Paris a mobilizat 70.000 de polițiști și jandarmi, unități de elită, vehicule blindate și elicoptere, scrie presa franceză.

În timp ce autoritățile invocă riscul unor noi violențe și jafuri, opoziția și organizațiile pentru drepturile omului avertizează că restricțiile impuse manifestanților riscă să afecteze libertăți fundamentale.

La doar o săptămână după protestele care au degenerat în confruntări, acte de vandalism și jafuri în mai multe orașe, Franța se pregătește pentru o nouă demonstrație de forță. Mișcarea „vestelor galbene”, sindicatele, organizațiile studențești și elevii au anunțat peste 700 de acțiuni și aproximativ 500 de manifestații în întreaga țară.

Ministerul de Interne a decis mobilizarea a 70.000 de polițiști și jandarmi, cu 10.000 mai mulți decât la protestele precedente. Dispozitivul include unități speciale precum RAID și GIGN, vehicule blindate Centaure, tunuri cu apă și militari din operațiunea Sentinelle. Autoritățile afirmă că pe rețelele sociale au fost identificate numeroase apeluri la violențe și la atacuri împotriva clădirilor publice și a magazinelor.

Pe contul său X, prefectura poliției din Paris anunță că a efectuat deja 635 de verificări în gări și în transportul public „pentru a-i descuraja pe cei care ar dori să vină în capitală cu intenții rele”.

Pentru guvernul condus de Emmanuel Macron, miza este clară: evitarea repetării scenelor din 17 octombrie, când sute de mii de persoane au ieșit în stradă iar numeroase orașe au fost afectate de haos, vandalism și ciocniri cu forțele de ordine.

Bătălia pentru traseul marșului de la Paris

Cea mai mare controversă nu privește însă numărul polițiștilor, ci dreptul de a protesta.
La Paris, prefectura a schimbat în ultimul moment traseul principalei manifestații și a impus restricții suplimentare. Decizia a provocat reacții furioase din partea stângii franceze, care acuză puterea că încearcă să dezorganizeze mobilizarea și să reducă participarea.

Lidera ecologiștilor, Marine Tondelier, a avertizat că modificarea traseului cu mai puțin de 24 de ore înaintea protestului riscă să creeze confuzie și situații periculoase, în timp ce Jean-Luc Mélenchon a acuzat autoritățile că încearcă să împiedice desfășurarea normală a manifestațiilor.
Mai multe formațiuni de stânga și organizații civice au contestat în instanță restricțiile, însă fără succes.

Presa franceză: între securitate și libertăți

Cotidianul Le Figaro pune accent pe dimensiunea securitară a crizei și pe necesitatea unui dispozitiv excepțional pentru a evita repetarea jafurilor și a violențelor din weekendul trecut. Publicația subliniază că autoritățile au tras concluziile după haosul din 17 octombrie și consideră că măsurile de securitate răspund unei amenințări reale.

În schimb, Le Monde avertizează că multiplicarea interdicțiilor de a manifesta și extinderea restricțiilor de circulație ridică probleme serioase privind respectarea statului de drept. Cotidianul evocă îngrijorările exprimate de organizațiile pentru apărarea drepturilor omului, potrivit cărora măsurile excepționale adoptate de autorități riscă să afecteze exercițiul unor libertăți fundamentale.
Liga Drepturilor Omului și Amnesty International au denunțat deja ceea ce consideră a fi o escaladare excesivă a răspunsului autorităților și au cerut respectarea dreptului la protest.

Un test politic pentru Emmanuel Macron

Dincolo de confruntarea dintre manifestanți și forțele de ordine, noua zi de mobilizare reprezintă un test major pentru președintele Emmanuel Macron și pentru guvernul său.
Inflația, costul vieții, nemulțumirile din educație și serviciile publice, dar și apropierea campaniei prezidențiale au creat un climat exploziv. În acest context, autoritățile încearcă să restabilească ordinea fără a alimenta și mai mult acuzațiile de autoritarism.
Rezultatul acestei zile va fi urmărit cu atenție nu doar la Paris, ci și în întreaga Europă. Miza a depășit de mult simpla problemă a puterii de cumpărare. Franța încearcă acum să găsească echilibrul fragil dintre securitate și libertatea de a protesta, într-un moment în care societatea pare mai divizată ca oricând.