Patronul șaormeriei Dristor a fost arestat în Turcia. Ce acuzații i se aduc

Omul de afaceri Ahmet Uğur Pakcan a ajuns după gratii alături de alte 31 de persoane investigate pentru fraude financiare majore. Gruparea folosea o aplicație criptată și muta fondurile ilicite peste graniță cu ajutorul unor tineri racolați din căminele studențești.

Stefan Lupu - Reporter special
Patronul șaormeriei Dristor a fost arestat în Turcia. Ce acuzații i se aduc

Omul de afaceri Ahmet Uğur Pakcan a ajuns după gratii alături de alte 31 de persoane investigate pentru fraude financiare majore. Gruparea folosea o aplicație criptată și muta fondurile ilicite peste graniță cu ajutorul unor tineri racolați din căminele studențești.

Autoritățile din Turcia au arestat preventiv 32 de persoane într-un dosar complex de criminalitate financiară, iar printre cei reținuți se află și Ahmet Uğur Pakcan. Acesta este patronul lanțului de șaormerii Dristor Döner Kebap din România.

Procurorii turci îl consideră pe omul de afaceri un pion principal al unei organizații criminale. Gruparea era condusă de Alihan Kuriș, un individ aflat deja în detenție. Acuzațiile oficiale vizează fraude în formă agravată, încălcarea legislației fiscale și spălarea de active din infracțiuni.

Ruta banilor și studenții racolați

Anchetatorii au descoperit un mecanism financiar paralel extrem de bine organizat. Conform dosarului, rețeaua spăla fondurile ilicite prin intermediul unor case de schimb valutar și societăți comerciale private din București. Acolo, membrii grupării converteau sumele în euro, dolari și lire sterline. Ulterior, banii ajungeau fizic în Turcia prin metode clandestine de transport, conform datelor publicate de Libertatea.

Un martor din dosar a oferit detalii despre modul de operare al rețelei și a explicat racolarea unor curieri tineri din căminele studențești bucureștene. Intermediarii le încredințau studenților valize sigilate pline cu bancnote, iar tinerii transportau aceste bagaje pe ruta București-Ankara în schimbul unor recompense financiare. Curierii aveau interdicția de a deschide valizele pe durata întregii călătorii.

Aplicația secretă de comunicare

Investigațiile au scos la iveală și un sistem informatic de tip închis. Organizația utiliza o platformă digitală denumită „Glooper”. Aplicația a fost dezvoltată la comandă în India. Acest software nu a fost niciodată disponibil în magazinele oficiale Apple sau Google. Sistemul deservea exclusiv un cerc restrâns de aproximativ 3.300 de persoane cu roluri de conducere în structura infracțională.

Programul oferea un canal criptat pentru mesaje și funcționa ca o infrastructură digitală integrată pentru operațiunile rețelei. Gruparea gestiona prin această aplicație bazele de date, evidența personalului și transferurile financiare interne. Accesul în platformă necesita o parolă, o verificare biometrică și o autorizare externă din partea administratorilor. Anchetatorii au identificat un al doilea canal paralel de comunicare pentru cadrele inferioare, iar această descoperire a generat comparații directe cu aplicațiile criptate utilizate în trecut de alte rețele subversive din Turcia.

Distribuie articolul pe:

3 comentarii

  1. Schimbarea monedei de reprezentare nu inseamna spalarea sursei veniturilor nedeclarate. Daca studenti romani ar fi asa de inteligenti la manip.ulari financiare, de ce pierd vremea se se faca ingineri cu minim pe economie ?

  2. macar sa puna un shef la shaormerie si sa-i conduca afacerea in continuare ! ca este buna shaormeria in tot bucurestiul !

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.