După apariția articolului „Hora reciclării de tip Returo sau hora șmecheriei?”, Asociația GS1 România, prin președintele Ciprian Iosep, a ținut să facă o serie de precizări pe care le publicăm integral:
- Nu a fost solicitată niciodată consultanta de la GS1 România din partea autorităților cu privire la sistemul de returnare garanție din România. GS1 România nu are beneficii de nicio natura în urma aplicării sistemului de garanție returnare în România, așa cum s-ar putea înțelege din conținutul articolului.
- Am transmis doua adrese către Ministerul Mediului(adresa 461/mai 2021 – propunere inițială, înainte de apariția HG pentru cod GS1 DataMatrix cu 4 câmpuri, pe baza consultării membrilor GS1 vizați, inclusiv asociațiile profesionale reprezentative (bere, sucuri)- propunere ignorată de Min Mediului și adresa 493/mai 2023, propuneri de clarificări și completări ale HG 1074)- solicitări ignorate care refereau utilizarea de soluții tehnice standardizate la nivel internațional. Așadar, soluțiile propuse de GS1 România au fost ignorate, ajungându-se la cea mai nefericita varianta, cea din prezent, varianta contestată de altfel de GS1 la nivel internațional, cea de recodificare a produselor din import și cea de etichetare suplimentară. Dealtfel, dvs. faceți corect referire la etichetarea produselor din import. Va precizez faptul ca și membrii GS1 au fost nevoiți sa utilizeze un nou cod de produs, deși noi am recomandat Returo să nu adopte o astfel de soluție.
- Privitor la funcția de președinte, la care faceți referire, aceasta este o funcție aleasă, conform Statutului asociației, dintre membrii fondatori ai Asociației GS1 România. Din Comitetul Director al Asociației GS1 România, în care participa activ reprezentanți ai unor companii românești și străine, unități de învățământ, etc. ce utilizează sistemul GS1, fac parte: Metro, Carrefour, Selgros, Auchan, Dobrogea, Fildas, Comtec, A.S.E. București etc. Asociația GS1 România, are în prezent peste 10.000 de membri.
- Subsemnatul sunt absolvent al Facultății de Automatizări și Calculatoare din cadrul Universității Politehnice București în 1989, dețin un doctorat în logistica la Facultatea de Cibernetică din cadrul A.S.E. București și sunt membru fondator al Asociației care a stat la baza acreditării naționale și internationale EAN România, actualmente GS1 România. Mama mea, pe care nejustificat o menționați în articol, este la pensie de 20 de ani.
- În prezent, activitatea executiva a Asociației este condusă de dl. Dragos Neacsu – CEO GS1 România care coordonează un colectiv de 30 de specialiști.
În concluzie: Asociația GS1 România nu a fost solicitată pentru consultanță în privința sistemului SGR din România și nu are niciun beneficiu de pe urma acestuia. Citarea GS1 în articolul dvs. din Cotidianul.ro poate aduce prejudicii de imagine nemeritate mărcii internaționale GS1“.
Upssss! Absolvent in 1989 când am dat examen la aceeași facultate doar profilul era comerț exterior! Oare ce legaturi vechi are individul de amenință cu iz de șantaj?!
Cu regret, dar GS1 trebuia sa cearw dreptul la replica din prima zi, la primele ore cand a aparut articolul. Asa se face peste tot in lumea civilizata.
De ce este nevoie de organizatii „internationale” tip GS1 care sa reglementeze activitatile de reciclare a borcanelor in Romania? Au existat sisteme eficiente si inainte de 1989 si dupa. Refolosirea ambalajelor din sticla (acum au scrisa in relief marca ori au forme extrem de ciudate) ar fi mult mai economica decat transformarea lor in cioburi. Dozele metalice si cele din PET pot fi eventual presate si reprelucrate. La fel si ambalajele din carton. Aplicarea fara discernamant a tuturor bazaconiilor izvorate din mintile luminate de la Bruxelles creaza mari frustrari. Sa combatem sentimentul cu o bere (ori apa minerala) rece !