Ascensiunea extremei drepte în cea mai deschisă socieate

Realitatea suedeză, un risc pentru utopia UE

Pentru europenii din fostul lagăr socialist, ca și pentru greci, italieni, spanioli, a fost imaginea a tot ce e mai dezirabil in Europa: libertate, drepturi, beneficii sociale la limita utopiei, societate egalitară, incluzivă, drepturi de neimaginat pentru femei, legi extraordinare pentru protecția mediului. În locul lor, Suedia are acum ”camere de luat vederi și sârmă ghimpată”, ”sistemul sanitar se prăbușește, părinții și prietenii noștri mor înainte de a primi asistență medicala”, ”în Suedia realitatea este teroarea”.

Fie că este o exagerare de campanie, fie că descrie în bună parte realitatea, acesta este mesajul care a câștigat alegerile de duminică din Suedia, mesajul partidului de extremă-dreapta Democrații Suedezi. Formațiunea a ieșit pe locul trei, însă cu o creștere de la 14% la circa 18% din voturi (1,1 milioane de voturi într-o țară cu mai putin de 10 milioane de suflete), asta dupa ce, în urmă cu 30 de ani acest partid aduna doar 1.100 de voturi și urma să se mențină vreme de 20 de ani la cote ce duceau la discuții despre desființarea partidului. În 2010 partidul intra pentru prima dată în Parlament, la un interval relevant de la sosirea în țară a imigranților dislocați de razboaiele din fosta Iugoslavie și din Orientul Mijlociu. În 2014, procentul partidului creștea la 12,9%, pentru ca acum, la primele alegeri după uriașul val migraționist din 2015, să ajungă la recordul de 18%. ”Circa o cincime din populația uneia dintre cele mai prospere țări din lume a ales să voteze cu acest partid. Este pe atât de incredibil pe cât e de indiscutabil”, scrie Svenska Dagbladet.

O victorie amară

Pentru social-democrații aflați la guvernare a fost o „victorie amară”, scrie cotidianul spaniol El Pais. Au câștigat, dar au coborât la sub 30% din voturi (28,1%), cel mai slab rezultat din ultima sută de ani. Nici Moderații, al doilea partid, nu au reușit o figură bună și au pierdut peste 3% comparativ cu ultimele alegeri. Mai trebuie să vină 170.000 de voturi din partea suedezilor care trăiesc în alte tari. Configurația parlamentară rezultată este complicata și lasă loc mai multor variante, scrie cotidianul danez Berlingske. Una ar fi replicarea modelului german de coaliție dreapta-stânga, între social democrați și moderați. Alta ar fi aplicarea modelului american al apariției unei drepte mai dure, în dauna social-democraților. În cele din urmă, există modelul danez, unde forțele naționaliste au fost cooptate la guvernare. Această din urmă variantă este exclusă, pentru moment, de analiștii britanici de la The Guardian. Însă, ”mai devreme sau mai târziu, așa cum s-a întâmplat în Danemarca, Norvegia și în Finlanda, pare inevitabil că se va ajunge la un aranjament ce poate merge de la o alianță parlamentară până la o participare directă la guvernare a extremei-drepte”, scrie The Guardian.

Suedia cu sârmă ghimpată

”Populiștii sunt mai puternici ca niciodată”, scrie Suddeutsche Zeitung după alegerile din Suedia. ”Chiar dacă premierul social-democrat Stefan Lovfen poate răsufla ușurat, nașionaliștii i-au privat pe centriști de o majoritate parlamentară”, scrie The Telegraph. ”Mulți se temeau de un rezultat și mai clar (de 20% pentru Democrații Suedezi). Însă Suedia va avea de acum în parlament un partid care își are rădăcinile în nazism”, scrie Svenska Dagbladet.

Jimmie Akesson, liderul de 39 de ani al partidului Democrații Suediei, a câștigat alegerile pornind la de imaginea cartierelor marilor orașe suedeze devenite ”no-go zones” pentru poliția națională, de la imaginea răfuielilor cu bombe, grenade și arme automate dintre bandele compuse în mare măsură din imigranți, de la imaginile atacurilor asupra secțiilor de poliție, înconjurate acum de sârmă ghimpată, de la atentatele asupra polițiștilor. Guvernul social-democrat a negat această realitate însă, în cele din urmă, în 2017, același guvern a supus dezbaterii parlamentare legi prin care recunoaște tacit existența acestor no-go zones, a ghetourilor de imigranți din Suedia și recunoaște ca a pierdut, cel puțin parțial, controlul situației, controlul asupra unui proces ce se dorea de integrare a imigranților.

Cea mai generoasă societate

Suedia a fost deseori descrisă drept cea mai generoasă societate din lume. După Al Doilea Război Mondial, Suedia a semnat Convenția Drepturilor Omului și Convenția de la Geneva pentru Statutul Refugiaților, dupa ce a fost una din puținele țări care a aplicat principiile lor cu mult timp înainte. Fidelă unei politici extrem de deschise, Suedia a ajuns să accepte în anii 1990 circa 40.000 de refugiați pe an – mai mult decât Statele Unite, care încearcă să se descrie ca o națiune la fel de generoasă, dar cu o populație de 35 de ori mai mare, o economie mult mai puternică și care privilegiază adopțiile internaționale. Înaintea crizei din 2015, cifra a ajuns în Suedia la 80.000. In anul 2015 au intrat în Suedia 160.000 de imigranți.  Populația, în spiritul generozității amintite, i-a întâmpinat pe imigranții respinși de Ungaria, de Polonia sau de alte state criticate de UE cu jucării de plus, cu mâncare și pături în gările de la frontieră. Suedia a ajuns să aibă 17% populație de origine străină (la 9,9 milioane de locuitori), cea mai mare concentrație de alogeni din Europa, urmată de Germania (cu doar 8,1%).

Extrema dreaptă și extrema corectitudine politică

În spatele acestor reacții de generozitate se profila o altă realitate. Suedezii se întrebau dacă va putea sistemul să integreze un numar atât de mare de oameni, se vor putea adapta atât de mulți imigranți cu slabă calificare la economia tehnologizată a Suediei, va putea să susțină bugetul cheltuielile sociale uriașe? Sunt pregătiți suedezii să considere că cultura lor de o mie de ani este doar una dintre multe altele identități naționale din țară? Ei bine, scria Foreign Policy într-o analiză din urmă cu doi ani, nu numai că în spațiul public nu este permis să răspunzi cu NU întrebărilor de mai sus, însă nu este indicat nici să le pui, căci aceasta te costă cariera de politician sau chiar de ziarist. Aceasta a fost marea problemă a sistemului suedez și cauza succesului extremei-drepte.

Extrema-dreaptă a câștigat datorită unei corectitudini politice duse ea însăși la extremă. Jimmie Akesson a făcut o campanie ce poate fi considerată totuși moderată, având în vedere rădăcinile naziste pe care le acuză presa de mainstream. Analizând conflictul din Suedia, Akesson a subliniat că nu este vorba despre culoarea pielii, despre o luptă între stânga și dreapta, între bogați și săraci, bărbați și femei, ci între ”cine s-a născut în țara noastră și cine nu, între cei care vor să contribuie la bunăstarea noastră și cine nu vrea”. Este redeșteptarea vechiului concept nordic al sângelui, după o sută de ani de social-democrație, scrie site-ul italian Linkiesta.

Semnal de alarmă pentru UE

Desigur, presa rusă a găsit momentul să arunce săgeți spre Bruxelles, salutând, într-o perfectă disonanță cognitivă, victoria unei forțe de sorginte nazistă. ”Altădată inacceptabili în ochii partidelor dominante, democrații suedezi s-au prezentat ca singura alternativă onestă și eficace, promițând să limiteze imigrația, să întărească integrarea și să reducă violența și infracțiunile sexuale”, scrie Russia Today.

Dincolo de războiul informațional Est-Vest, rămâne uriașa problemă ridicată de rezultatul alegerilor din Suedia pentru instituțiile UE și pentru Germania Angelei Merkel, ințtiatoarea politicii „porților deschise”. Suedia a reprezentat excat opusul statelor antiimigrație din Europa Centrală și de Est, Suedia a respectat toate cotele trasate de CE, a combătut orice discriminare și rezistență din partea populației, a fost statul model al UE în timpul crizei migrației. Când electoratul unui asemenea stat, cea mai deschisă și mai incluzivă societate, se reorientează către o politică suveranistă, atunci apare clar un semn de întrebare cu privire la utopia capacității nelimitate de integrare a Europei și apare necesitatea regândirii proiectului la fel de utopic al UE.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 3

3 Comentarii

  1. Nota de plata pentru Libia si Siria. Ce bine arata Primavara Araba la televizor! Acum umbla pe strazile ioropenilor si le violeaza copii.

  2. De cand dracu multiculturalismul inseamna integrate?Si unde ati mai vazut voi un nr atat de mare de mislimi integrati ?Apoi minciunile cu cea mai prospera tara din lume,cea mai primitoare…dar nimic despre cea mai spalata pe creier cu potici corecte.Suedia are peste 60 de no go zone,7000 de violuri raportate in 2017,pesye 40 de crime,jafuri,trafic de droguri si arme…Vorbiti aiurea SD nu e chiar ce pare,ar fi fost ceva daca AFS ar fi primit macar 4% dar cu niste batuti in cap e greu.

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.