Scriitorul şi publicistul Horia Pătraşcu, autorul scenariului peliculei « Reconstituirea », considerat unul dintre cele mai bune filme româneşti, a încetat din viaţă la 16 februarie 2016, în urma unei grele suferinţe.
El s-a născut la 15 mai 1938, în oraşul Caransebeş, judetul Caraş-Severin. Tatăl său, Ilie Pătraşcu, era funcţionar la CFR, iar mama casnică.
Absolvent al Liceului teoretic „Nicolae Bălcescu” din Craiova (1953-l955), a urmat cursurile secţiei de Teatrologie a Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică ” I.L. Caragiale” din Capitală (1968).
A fost director al Căminului Cultural din comuna Zarveşti şi activist la Casa Raională de Cultură din Caransebeş (1960-l963).
În perioada 1968-l970, Horia Pătraşcu a fost redactor la redacţia scenarii a Studioului Cinematografic Bucureşti, iar din 1973, după ce Adrian Păunescu a devenit redactor şef la revista « Flacăra », s-a transferat în această redacţie, unde a fost pe rând redactor şi publicist comentator..
Debuteaza în « Viaţa Românească în anul 1958, iar debutul editorial cu volumul « Întunericul şi profesoara de pian » s-a consemnat în 1966.
Au urmat volumele « Reconstituirea », 1967, « Petrecerea », 1982 , microromanul « Cabana » 1982, « Pentru un călător cu trenul », povestiri. Bucuresti, 1986.l este şi autorul unor scenarii de film:« Căldura » (1969), « Reconstituirea » (1970), « Aşteptarea « (1971), « Cumpăna » (1980).Horia Pătraşcu a primit Premiul pentru proză al revistei « Luceafărul », în 1964, şi premiul atribuit de revista « Flacăra » pentru cel mai bun reportaj, în 1973.
Celebritatea i se datorează nuvelei « Reconstituirea » din volumul cu acelaşi nume şi care a dat şi tilul peliculei de excepţie regizate de Lucian Pintilie. Nuvela a fost apreciată drept « o exceptională construcţie narativă în decupaj cinematografic, scrisă ca un veritabil scenariu, o capodoperă a genului, economisind la maximum mijloacele „literare”, intr-o compoziţie cine-veritistă cu bătaie parabolică, sugerând răsturnarile tragice de valori într-un univers în care mijloacele epicului alienează scopul însuşi al acţiunii moralizator-pedagogice.
Avantajată fiind în destinul ei şi de ecranizarea excelentă din filmul regizorului Lucian Pintilie, nuvela în cauză are probabil mai mulţi „cititori” decât orice alta nuvelă contemporană, filmul reuşind să fie o lectură perfect fidelă a nuvelei, ea însăşi perfect filmică, cititor şi spectator, în acest caz, însemnând aproape acelaşi lucru »,
după cum aprecia prozatorul Sorin Titel. Despre volumele lui Horia Pătraşcu au scris elogios importanţi critici literari români : C. Stănescu, Mircea Iorgulescu, Laurenţiu Ulici, Eugen Simion, Cornel Ungureanu, Doina Jela, şi Valentin F. Mihăiescu.
Corpul lui Horia Pătraşcu va fi incinerat vineri,19 februarie, la ora 8,30.
Dumnezeu să-l odihnească în pace!
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.