Auzi, Pitoșkin? Personajele din filmele SF au ieșit la caterincă pe străzi printr-un fenomen cosmic de neînțeles. Batman, Jedi, Superman, Spiderman au tăbărât în politica românească ceva de speriat. Pitoșkin râde, lasă-i, sunt toți în travesti, sunt de-ai noștri, nu de-ai lor. Și Pitoșkin mă întreabă ce-i cu ăsta, așa-zisul Marius. Știți de ce îi scriu lui Marius ăsta, mare scriitor fiind el incognito, aici la rubrica de comenturi de la SF Politic?! Pentru că e un personaj emblematic. Acum că el ține morțiș să-l dau de exemplu, nu e treaba mea, face asta dinadins sau din rea voință, din înfumurare, din aroganță sau alte alea sau acelea… Dar eu nu-s sperios, asta vrea, asta a ticluit personajul Marius, na, îl dau de exemplu, îl arăt lumii, uite, dom’le, unul care e mai tare decât plagiatorul Ciucă, și mai tare decât toți furăcioșii din Istoria României, mai mici, mai mari. Marius ăsta e de pe planeta Marte, m-am prins.
Nu e om. Dacă ar fi om, s-ar duce la piață, s-ar duce la gagici, s-ar face luntre și punte să ajungă senator, ar tăia frunză la câini, mărunțișuri din astea lumești. Eu n-am nici un stres în privința literaturii, nu mă agăț de literatură ca să-mi fac pârtie către Absolut. Îi zic asta lui Pitoșkin. Pitoșkin râde-n hohote. Stăm la soare pe malul Dâmboviței și ne băgăm picioarele în ea de Dâmboviță și-n ea de lume, și în politica românească, fățarnică și pipernicită și în politica mondială găunoasă și fără de viitor. Și zici că Marius ăsta trage vârtos din textele tale?!
Cam așa. Adică e neputincios, băgăcios. Adică în loc să le comenteze, șterpelește din ele și-și face mendrele cu firimituri literare? Cam așa. Păi e nașpa, frate Bufnilă. Așa e frate Pitoșkin. Și cum văd că vine cometa peste Parlament, îl șterg pe Pitoșkin din insectarul meu ficțional și-l bag în față pe Elal Belal. Îl aduc pe Obin Oba. Pe Pricolociul de la Arsenal, pe madam Calomfirescu. Aduc toată gașca dacă-mi trece prin cap. Peste o mie de ani n-o să-și mai amintească nimeni de Ovidiu Bufnilă. Planeta asta ori cade-n nas direct în soare, ori se acoperă de gunoaie, ori dispare într-un univers paralel, ce haioșenie.
La ce să-ți pierzi vremea cu literatura? Păi nu e de râs? Literatură, politică, pompadură, toate se duc în largul oceanului cosmic, pe bune. Doar nu credeați că-s un scriitor tâmpit și leșinat după glorie? Dacă voi credeați asta, atunci ați luat plasă. Dacă ați luat plasă, atunci n-aveți școala vieții. Acum ce să zic, dau peste Terente. Terente e cu Didina lui de gât. Amândoi îl înjură pe Iohannis. Dar cine nu-l înjură pe Iohannis?! Și pe Vladimir Putin îl înjură lumea. Și pe George Soros, și pe Bill Clinton, și pe Traian Băsescu, și pe Ludovic Orban și pe Papa Pius și pe Joe Biden și pe vardistul din colț. Crede cineva că pe oamenii ăștia îi doare la bască dacă-i înjură poporanul? Dar ce, poporanul e mai cu moț?
Nu șparlește poporanul, nu dă cu jula, nu face caterincă, nu e pafarist, golan și șmecher nevoie mare?! Hai, băi că suntem la fel cu toții, ne râd cangurii, viermii de mătase și lepidopterele, vere. Așa că frate Marius, te-ai expirat, frate, rău de tot, să nu-mi răspunzi la misivă că o să mă faci să cred că ești copchil de casă pe la SRI, la SIE, la Doi și-un sfert, pe la niște scriitori SF din ăia care nu mă au la mațe sau, mai știi, pe la vreo vrăjitoare lovită de filoxeră că i-am ascuns măturoiul prin prozele mele, o să mă gândesc să scriu despre asta.
Na, te-am făcut personaj oricine-ai fi, dragă Marius. Dar nu te îmbăta cu apă rece, gloria literară e o curvă perversă rău de tot, nu te lăsa fascinat de țâțele ei. Frate Marius, lasă-ne frate cu texturile tale așa-zis politice. Nu sunt politice, sunt jalnice, frate, fără sare și piper. Postează-le în altă parte. Hai că ești haios dar deja obosești poporul. Hai că ne-am prins, ești un scriitor genial, frate, ești cel mai tare din parcare dar evoluția ta e de-acum ridicolă. Fă-ți un blog, candidează la Premiul Nobel pentru Literatură, că nu se supără nimeni. Ia-ți un nume, ceva, mai acătării, evoluează literar și ficțional în reviste de răsunet internațional.
Te-am citit dar de-acum ai devenit mai mult decât monocord, bați apa-n piuă și tot sugi din textele bufniliene ca dintr-o suzetă. Păi, frate, eu n-am pus suzeta în curul nici unui scriitor mai răsărit acolo, mă mândresc, zău așa cu numele meu, sunt un scriitor liber. Evoluția ta aici e caricaturală. Ce-ai vrea? Păi dacă ești mai tare-n clanță decât noi, ăștia, mai de la periferie, du-te tată la singurul tău personaj să-ți dea o Medalie Culturnică și Politrucă așa cum i-a dat lu maestro Cărtăresco. Ai devenit necomestibil, să știi. E treaba ta în ce fel vezi tu lucrurile, n-ai decât să te babardești pe unde vrei, cu cine vrei.
Tu nu comentezi nimic, cerșești atenție, vrei aplauze, vrei să fii comparat cu unii și cu alții, ești complet leșinat după glorie. Frate, lucrurile astea sunt copilării. Pe mine mă doare-n bască de aceste aspecte. Ficțiunile bufniliene se derulează altfel decât în literatura SF. Ai luat hapul ăsta și l-ai digerat. Du-te frate către alte zări, nu sta arestuit aici și nu mai suge zațul din prozele bufniliene că ai devenit penibil. Să fii iubit. Și așa iubit, lasă-ne. Iar dacă rămâi și recidivezi, atunci înseamnă că n-ai prins poanta și îți dorești să fii papagal.
Numai papagalii repetă la nesfârșit cuvintele altora. Din partea mea, n-ai decât să perseverezi în această rătăcire, să te crezi când de fapt nu ești. Eu n-am monștri sacri și mă doare la bască de editori, de cititori, de fani și de epigoni. Dacă recidivezi, înseamnă că n-ai înțeles nimic din vorbele astea cu care te scot în față. Gata, ai atins celebritatea ta ca fiind un oarecare Marius mare meșter ficțional, sugativă de texte bufniliene. Vreau să știe lumea, dar toată lumea, cu ai fost lăudat de alți comentatori care au apreciat textele tale ca fiind mult mai geniale decât gulgutele mele. O spun, că nu-s hain, o spun să știe toată lumea, că nu-s hain nici invidios.
Mă doare la bască dacă tu sau altul veți fi mai glorioși decât mine. Dacă nu înțelegeți asta, n-aveți școala vieții nici cât negru sub unghie. Acum că am spus-o, cară-te frate și lasă-ne. Fii glorios, premiat și cu milioane de cititori în cârcă. Strălucește pe cerul Literaturii Mondiale, fii vizibil, notoriu, meritoriu. Ceea ce nu vei înțelege niciodată este că din această clipă nu mai exiști pentru mine. Adică, dacă pricepi, într-un fel anume, tu nu mai exiști chiar dacă cumva ai existat cumva. Și încă o chestie, ăsta nu e dialog, nu te păcăli. E doar așa, un scuipat aruncat în vânt.
unde este Doamna/Domnisoara Magda Colgiu-David ? vad ca autorul articolului de ieri „Iată ce sunt farfuriile zburătoare din politica mondială ” a revenit lui Ovidiu Bufnila…. aceste articole sunt total haioase, ametitoare si valuritoare :)) O zi de luni frumoasa va doresc la Cotidianul – o publicatie penru ADEVAR si LIBERTATE…sper!
Am citit, cu mare atentie, SF-ul despre turul Omanului la ciclism. În presa locala se comentează ca liderul ciclistilor, cel care stabilește trasee și contureaza destine nu poate dormi fără nervocalm. In atare conditii, nu-nteleg de ce nu poate pedala liniștit? Nu-l deranjează nimeni. Și apoi cu ce l-ar putea deranja unul care pedalează pe trotuar și nu are nici cea mai mica ambiție de a se înscrie în cursa vedetelor profesioniste pentru a cerși aplauze. PS. Mi-am pus bicicleta in pod. L-am inchis cu un lacăt chinezesc, apoi am aruncat cheia. Păcat. Mai aveam o tabla de slanina afumata și trei cârnați uscați în el. Ps. Un amic, fost sportiv de înaltă performanță, mi-a spus ca sunt o mulțime de profesioniști anonimi. L-am crezut și i-am dat dreptate, fiindcă profesionist e unul care are sau a avut o profesie, iar eu am avut una modesta și anonima, din care am ieșit la pensie, fără orgolii deșarte, convingerea pe care mi-o cultiv și acum.
marius: mie, personal, ca un cititor Cotidianul, de care ma agat cu disperare de 2 ani (desi in fiecare dimineata imi propun sa NU mai comentez, pentru ca oricum nu are nici o importanta), imi place cum scrieti. Il urmaresc si pe Victor Socolovici… cred ca faceti un trio haios impreuna si am convingerea ca Domnul Bufnila se amuza copios in spatele SF-ului….impreuna cu Magda Colgiu-David :)) Sa auzim de bine, ca de rau m-am saturat….